- Iranul și Omanul urmează să semneze luni un acord privind o abordare comună a Strâmtorii Ormuz.
- Anunțul a fost făcut de președintele iranian Masoud Pezeshkian.
- Acordul stabilește un coridor temporar de navigație, lat de aproximativ 11 kilometri.
- Strâmtoarea e închisă în mare parte din 28 februarie, de la începutul războiului cu SUA.
- Prin Ormuz trece în mod normal o cincime din petrolul și gazul lumii.
Iranul și Omanul urmează să semneze luni un acord privind o abordare comună a Strâmtorii Ormuz, a anunțat președintele iranian Masoud Pezeshkian. E cel mai concret pas de până acum spre redeschiderea parțială a uneia dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, blocată de aproape șapte luni.
Acordul nu înseamnă însă o redeschidere completă.
Cele două țări au căzut de acord asupra coordonatelor unui coridor temporar de navigație prin strâmtoare, lat de aproximativ 11 kilometri. Intrarea și o parte din ieșire ar trece prin apele teritoriale iraniene. Se adaugă un proiect comun de deminare a zonei, pentru că Teheranul anunțase anterior că a minat vechea rută internațională.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, s-a întâlnit la Teheran cu omologul său omanez, Badr Albusaidi, pentru a discuta coridorul. Albusaidi a spus că speră ca cele două țări să anunțe curând ruta, adăugând că administrarea viitoare a strâmtorii și o soluție permanentă vor urma la momentul potrivit.
Prin Strâmtoarea Ormuz trece, în timp de pace, aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural livrate de producătorii din Golf. E cea mai importantă poartă a energiei de pe glob.
Din februarie, când Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, iar Teheranul a răspuns blocând strâmtoarea, traficul s-a prăbușit. La un moment dat treceau mai puțin de zece nave pe zi, față de zeci în mod normal, iar prețurile energiei au explodat. Petrolul Brent a urcat spre 105 dolari pe baril, iar gazul în Europa a depășit 80 de euro pe megawatt-oră.
Situația s-a agravat exact acum, când rebelii houthi au preluat controlul asupra celeilalte mari porți maritime, strâmtoarea Bab al-Mandeb de la Marea Roșie. Cu ambele coridoare sub presiune, o parte semnificativă din comerțul mondial e prinsă între două puncte critice.
Miza politică din spate.
Redeschiderea completă a strâmtorii depinde de Statele Unite, nu de Oman. Iranul condiționează totul de respectarea unui memorandum semnat cu Washingtonul pe 17 iunie, la Islamabad, care oprea războiul și prevedea trecerea liberă a navelor comerciale timp de 60 de zile. Fereastra a expirat, iar Teheranul acuză Washingtonul că nu și-a respectat angajamentele, invocând blocada navală și atacurile continue.
Pezeshkian a spus că memorandumul semnat cu SUA va rămâne piatra de temelie a politicii externe a Iranului și că securitatea țării și a regiunii va fi întărită prin acest document. Președintele iranian a respins din nou zvonurile că ar urma să demisioneze, pe fondul presiunilor interne dinspre linia dură de la Teheran.
Sultanatul e cunoscut pentru neutralitatea sa și pentru poziția de mediator între Iran și Statele Unite, pe care le consideră, în egală măsură, parteneri. Omanul nu a declarat public că intenționează să controleze strâmtoarea împreună cu Iranul, iar formularea „abordare comună” aparține deocamdată Teheranului.