Iulian Iancu, la Interviurile lui Cristoiu: PNRR este șansa României, proiectul de țară mult așteptat după aderare. Ni s-a pus pe masă gata făcut

  • Iulian Iancu: „Președintele ar trebui să-și asume în totalitate acest program, să fie liderul programului, să fie proiectul lui de țară”
  • Iulian Iancu: „Traversăm cel mai greu moment al poporului, statului și democrației din România”
  • Iulian Iancu: „Celor de la putere li s-au dat niște funcții în care au comportamentul unor copii”

Iulian Iancu, fost parlamentar PSD și președintele World Energy Council, a explicat sâmbătă, la Interviurile lui Cristoiu, ce înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România, unde au greșit guvernanții și de ce au fost respinse propunerile pentru irigații, dar și care sunt șansele să trimitem un document final, care să fie acceptat de Comisia Europeană.

Iulian Iancu a explicat care au fost dedesubturile modificării Legii offshore, cum parlamentarii din legislatura trecută au modificat-o pe ultima sută de metri în favoarea investitorilor și de ce implicarea Romgaz în exploatarea gazelor din Marea Neagră ar repune în drepturi statul român. Iulian Iancu reamintește în acest context succesul vizitei lui Nicolae Ceaușescu în SUA, la invitația președintelui Richard Nixon, în 1973, când a reușit să obțină licența pentru platformele de foraj petrolier marin.

Iulian Iancu a explicat și de ce nu a mai candidat pentru un nou mandat de deputat, dezvăluind o înțelegere între Ludovic Orban și Marcel Ciolacu, înțelegere în urma căreia a fost eliminat de la conducerea Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților pentru ca în final să fie scos și de pe listele parlamentare ale PSD la alegerile din decembrie 2020.

Prezentăm principalele declarații ale lui Iulian Iancu, sâmbătă, la Interviurile lui Cristoiu, de la Aleph News:

Despre spargerea companiilor din sectorul energetic


Iulian Iancu: 2001-2004 a fost, după părerea mea, cel mai greu moment al sectorului energetic din ultimii 30 de ani pentru că guvernarea anterioară, Berceanu-Băsescu, angajase în fața UE, Consiliului Băncii Mondiale și FMI că vor sparge toate companiile din domeniul energetic. Venind noi (PSD) a trebuit să ducem mai departe acel lucru care a fost împotriva firii. Era împotriva sistemului energetic și împotriva a ceea ce ar fi trebuit să fie motorul dezvoltării acestei țări. Nu am fost de acord, dar nu aveam ce face pentru că ne-au atacat spunând că au venit criptocomuniștii, comuniștii. Ce a însemnat acel proces? 4800 de megawați de energie termică restructurați, 285 de milioane de dolari băgați la ARPECHIM care ulterior a fost tăiat. Prima capacitate hidroenergetică a României, nouă, după 1990 a fost începută atunci. Bumbești-Livezeni și astăzi este blocată din cauza unui ONG care s-a plâns că păianjenul nu știu care… A însemnat finalizarea unității 2 de la Cernavodă, lumea a uitat, dar să dai bani de la buget să faci unitatea 2 a fost un efort extraordinar.

Despre Legea offshore și trădarea națională


Iulian Iancu: Am contribuit la legea offshore și acum se vede o bătălie care demonstrează statutul României de astăzi. Pe scurt, investitorii la Marea Neagră și-au dorit o lege specială care să le creeze un cadru de reglementare distinct de legislația generală din România. O lege specială care să le spună unde pot duce conductele, unde se interconectează. Corect. Dar scopul a fost să ia ei 94, 7% și România rămânea cu 5,3%. Legea a fost promovată la vremea respectivă, din păcate, de guvernul condus de Mihai Tudose și transmisă Parlamentului în care majoritatea era a PSD. Într-un fel, Parlamentul a fost pus într-o situație imposibilă. Senatul i-a crezut pe cuvânt, au trecut-o având în vedere că e o lege benefică pentru economia românească și, când a ajuns la Camera Deputaților, m-am uitat cu atenție și cel de la ANRM a spus că e o lege de trădare națională.

Iulian Iancu: Noutatea cu care am venit eu a fost un sistem de taxare pe măsură ce beneficiile se mutau de partea producătorului (…) Sistemul ăsta i-a deranjat foarte tare. Era un sistem care în final crea un echilibru perfect. România rămânea cu 49%, investitorul cu 51%. (…)

Iulian Iancu: Nu s-a putut, nu s-a putut, nu s-a putut. Și atunci, după părerea mea, a fost dacă vreți un regim de forță, în care noi, partenerul român, nu a putut să se prezinte cu demnitate și argumente. Pentru că opoziția a speculat momentul și a spus: păi ne punem bine noi și le arătăm companiilor americane, SUA, că noi suntem singurul partener viabil, cu oamenii ăștia nu ai ce să discuți, sunt și înapoiați și sunt și cu rușii. Acel moment a fost pierdut prin faptul că au modificat legea, au intervenit cu o măsură, aș zice extrem de perversă și abilă a părții române care, modificând articolele cheie din legea de bază, practic a anulat toate prevederile câștigate în acea dezbatere. Acum am revenit la 5,7% România și diferența până la 100% investitorii (…)

Iulian Iancu: Eu atunci am insistat să intre și Romgaz-ul, ca partener. În urma acestor modificări radicale din punct de vedere al schimbărilor climatice și al priorităților pe tehnologii, Exxon a considerat că nu mai are rost să rămână și dacă va cumpăra Romgaz-ul atunci nu va mai fi o problemă pentru România.

Despre vizita lui Nicolae Ceaușescu la Houston


Iulian Iancu: În 1973, lui Ceaușescu i s-a propus să meargă la Houston, deși în agendă nu era acest lucru, însă făcând o figură bună în acea deplasare (vizita oficială în SUA la invitația președintelui Richard Nixon), a avut o conferință cu presa, foarte bună, a vorbit și liber și chiar a fost aplaudat de jurnaliști. Acolo, printre întrebări, cineva l-a întrebat mai mult ironic, despre frumoasele sonde de petrol din România. Și el a zis că frumoasele sonde abia acoperă consumul industriei românești, dar suntem deschiși.

Dacă descoperim împreună noi capacități, perimetre le împărțim. Și-atunci a fost invitat la Houston. Acolo au fost introduși într-o sală cu regim special în care, din satelit, i-a fost focalizată casa părintească de la Scornicești. Și i s-a spus că nu pentru a vă arăta că putem obține orice imagine, ci pentru a vă spune că de jur împrejur, inclusiv sub casă sunt rezerve uriașe de lignit, dar să ne mutăm în Marea Neagră unde aveți rezerve uriașe de titan, de gaz. Și să vă mai spunem ceva. Aveți rezerve în echivalent cu ce are Dubaiul astăzi.

Adică cele mai mari rezerve din Europa, așa că dacă doriți, noi vă dăm tehnologia și venim și cu investitori pentru că forajul la mare adâncime era o noutate absolută în regimul comunist, nu-l aveau nici rușii. S-a angajat atunci, dar a zis nu 50-50, 55% noi, 45 voi. Au fost de acord și au dat licența și pentru platforma marină. Am făcut 8 platforme de mare adâncime, rușii erau disperați atunci că România a tratat cu cel mai mare dușman al lor, au luat tehnologia și ei nu o aveau. A fost momentul în care regimul și țara noastră au putut să-și impună punctul de vedere și să-și valorifice resursele în condițiile cele mai avantajoase pentru noi.

De ce a fost scos de listele parlamentare ale PSD


Iulian Iancu: Mi s-a propus să candidez din nou (în 2020). Am fost pe listele parlamentare până în ultimele 10 secunde ale închiderii listei. De ce? Cred că la momentul respectiv a fost un cumul de factori care au plecat de la aceste atitudine ale mele atât de ferme privind legislația în domeniul energiei și petrolului. Ultimul act normativ este o lege care îmi aparține și care a fost promulgată de președinte în iulie 2020 și care obligă operatorii de distribuție să execute branșamentele și extinderile de conducte și de rețele. Un lucru normal, care se întâmplă oriunde în lume și este conform contractului de concesiune. Însă aceasta înseamnă un efort suplimentar față de ceea ce aveau cei doi operatori principali în România și automat o muncă uriașă și încasarea se produce în timp.

Nerealizarea acestei obligații contractuale a sugrumat practric dezvoltarea țării pentru că și astăzi sunt agenți economici care și-au făcut achiziții de utilaje și așteaptă racordul la conducta de gaz sau rețeaua electrică și li se spune că în următorii 3 ani vor fi racordați (…)

Despre înțelegerea Marcel Ciolacu-Ludovic Orban


Iulian Iancu: Acea lege a deranjat foarte tare drept pentru care domnul Marcel Ciolacu, la vremea respectivă, într-un mod absolut, absolut surprinzător, mi-a spus că a avut o negociere cu Ludovic Orban în urma căreia trebuie să renunțe la șefia Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaților condusă de mine, dar nu-i nimic, pentru că eu intru ca secretar în cadrul Biroului Permanent al Camerei, adică era o promovare. Și l-am întrebat de ce la această comisie? E mult mai interesantă Comisia Juridică sau cea de Buget pentru opoziție. A luat-o Orban și în acele trei luni s-au modificat prevederile esențiale din legea offshore. N-am putut să spun, că știam că se va întâmpla așa ceva, pentru că nu m-ar fi crezut nimeni. S-a întâmplat în ultimele zile din decembrie 2020 când nimeni nu mai avea o precupare și au fost promovate acele modificări. Astăzi ele nu mai au așa mare relevanță, la vremea respectivă erau foarte grave. Nu mai are relevanță pentru că dacă intră Romgaz-ul și să sperăm că intră, că are posibilitatea financiară, toate aceste efecte se duc.

Iulian Iancu: L-am întrebat atunci explicit pe Marcel Ciolacu și mi-a spus că nu se poate, că eu o să fiu oricum acolo, vedem ce o să se întâmple și PSD nu o să voteze niciodată. Și s-a votat (…) Convingerea mea este că a fost un mesaj foarte clar că el, Iulian Iancu, nu mai trebuie să fie pe liste pentru că există riscul să încurce foarte mult.

Despre limitarea prin lege a drepturilor constituționale


Iulian Iancu: Acum îmi dau seama că decizia a fost corectă și nu mai trebuia să fiu acolo pentru că în momentul în care, prin lege, se diminuează drepturi constituționale ale poporului român, pe care parlamentarul îl reprezintă și tu vezi că i se diminuează drepturile constituționale, împotriva Constituției, și să vezi că se dă și ordonanță, un guvern rupe echilibrul și ia din puterea Parlamentului și o mută la executiv și ia din puterea cetățeanului și o mută la stat și acest echilibru devine represiv și el se traduce în acțiuni care ajung la crimă, pentru că au murit oameni în spitale și nu există nicio repercursiune. De ce nu există? Pentru că s-au creat aceste pârghii care sunt evident împotriva Constituției. Ele s-au făcut cu girul Opoziției, parlamentarului de rând și este posibil acest lucru (…) pentru că acei oameni se erijează în ceea ce nu sunt și, în consecință, dacă primesc acum un pachet de legi și li se spune că până mâine la ora 14.00 trebuie aprobate, niciunul nu-și pune probleme. Ori acest fenomen este extrem de periculos pentru sănătatea instituțională, democratică și constituțională a unui stat (…) Traversăm cel mai greu moment al poporului, statului și democrației din România.

Despre schimbarea legilor, impostură și lipsa de responsabilitate


Iulian Iancu: Pentru ca UE să implementeze toate aceste măsuri din Green Deal schimbă 55 de legi până în iunie (…) Toate trebuie transpuse în legislația națională. Toate presupun un efort uriaș într-un timp scurt și toate presupun expertiză. După părerea mea, în momentul în care faci listele unui partid pentru Parlament, tu, ca președinte de partid ai cea mai mare responsabilitate față de această țară. Pentru că tu nu poți să pui pe liste oameni nepregătiți pentru o comisie anume. Nu poți să pui impostori, traseiști, nu poți să pui beizadele, cu atât mai mult să iei un grup deși știi că după 5 zile el pleacă din partid. Toate lucrurile astea se răsfrâng acum în modalitate în care ne vom reprezenta în transpunerea legislației. Transpunerea aceasta dacă nu e făcută de profesioniști, ea va fi pilotată și vom vedea ceea ce se întâmplă și acum cu liberalizarea.

Despre PNRR și Green Deal

Iulian Iancu: În primul rând planul acesta este șansa României și, în alți termeni, este proiectul de țară mult așteptat după aderare. Clasa politică nu a fost în stare să realizeze, acum ni s-a pus pe masă gata făcut. În momentul în care UE a lansat Green Deal-ul, l-a lansat ca pe un program de guvernare, 2021-2027. A spus programul bugetar multianual va fi susținut cu 1,1 trilioane de euro. S-a anunțat acest lucru la sfârșit de noiembrie-decembrie 2019, și în ianuarie 2020 a început pandemia. UE s-a văzut în situația de a renunța la Green Deal sau a-l întări și de a-l folosi ca instrument de depășire a crizei. Și-atunci au zis că e instrumentul nostru de ieșire din pandemie și din criza economică și atunci îl suplimentăm cu 750 miliarde de euro și-l numim Next Generation și în interiorul lui construim Planul de Reziliență și Redresare. (…) UE a zis nu mă mai întorc, dimpotrivă, forțez această revoluție.

Iulian Iancu: La 29 mai, UE, printr-un regulament special Parlamentului și Consiliului Uniunii Europene, a zis acesta este programul de redresare și reziliență și toate statele membre sunt obligate, conform criteriilor stabilite, și pilonilor acestui program, să facă propuneri de țară. (…) Și atunci a fost o ordonanță prin care ministrul Fondurilor europene de atunci a fost desemnat responsabilul acestui program. Și el a făcut un plan. A fost lansat în plină campanie electorală. Și în plină campanie electorală au trecut acolo tot ce se dorea de către primari, ca autostrăzi și ce visau românii (…) Au prezentat planul și în momentul în care a fost văzut a fost criticat foarte dur de către reprezentanții Comisiei Europene: nu are nicio legătură cu mediul, cu tranziția verde, cu nimic, luați-l înapoi.

Iulian Iancu: Se schimbă Guvernul, e desemnat Cristian Ghinea și în 20 ianuarie dă o hotărîre de Guvern și zice: acesta este procesul prin care guvernul își exprimă poziția pentru realizarea PNRR și îl numim responsabil pe Ghinea. Nu avea nicio legătură cu planul vechi. Dovadă că Ghinea nu l-a invitat niciodată la discuții pe fostul ministru, care muncise, făcuse un plan. Și li s-a spus că acest plan trebuie să fie rezultatul unei ample dezbateri publice, în care să fie chemate la discuții toate părțile – autorități locale, Parlament, societate civilă, asociații, Președinția. În 22 februarie au spus ne-am consultat și vă facem următoarea propunere de program. În 17 martie a fost doar episodul politic în care președintele României, împreună cu premierul Cîțu, ministrul Ghinea și cei trei lideri ai coaliției au făcut o înțelegere politică de susținere a PNRR și de realizare a lui. Nu era gata, dar ei au anunțat că-l susțin.

Iulian Iancu: S-a înțeles că planul e gata pentru că asta au spus în 22 februarie. Ei au trimis la Bruxelles patru iterații și de 4 ori a fost dat înapoi că nu e bine și apoi a ieșit cu programul Barna, Cîțu și cu Ghindea și au zis că acesta e programul României. Pe 7 aprilie Guvernul l-a aprobat, și l-au și împuternicit pe Ghinea să ducă negocierile cu UE, după care, din 12 până în 16 aprilie Ghinea a discutat cu vicepreședintele Comisiei Europene, cu comisarul pentru Transporturi Adină Vălean și cu încă o președintă a Comisiei pentru Coeziune (…) Și în 30 aprilie trebuie să depunem varianta oficială a statului român.

Iulian Iancu: Din echipă, oficial, conform acelei decizii din ianuarie, fac parte președintele României, primul-ministru, Guvernul în ansamblul său, vicepremierul Barna, ministrul Fondurilor europene, secretarul general al Guvernului și reprezentatul Departamentului pentru Dezvoltare durabilă din Guvern. Toți acești oameni au responsabilitatea calității acestui program (…) UE spune așa: aveți 6 piloni: tranziție verde, digitalizare, creștere economică inteligentă, sustenabilă, incluzivă și coeziune socială, reducerea sărăciei, sănătate și educație și competențe. Primul pilon-37%, al doilea 20%. Ca atare, când le întocmiți trebuie să aveți în gând proiecte și reforme (…) Dacă nu corespund acestor prevederi, noi nu vă aprobăm programul. După ce statul membru vine cu un program, Comisia Europeană trebuie să stabilească niște jaloane și să selecteze niște proiecte. Aceste proiecte se împart în granturi și împrumuturi. Noi avem 24,2 miliarde granturi, 24,9 împrumuturi. Din granturi, trebuie până anul viitor 70% să le rezolvăm.

Județul Hunedoara, proiecte impecabile pentru UE

Iulian Iancu: În momentul de față, județul Hunedoara a trimis niște fișe impecabile, au fost luate ca model și arătate și la Guvern și a spus: domne, oamenii ăștia au înțeles ce e acolo și ce e nevoie în PNRR, va rog să faceți acest lucru. Hunedoara este în cea mai mare durere și trebuie să-și asigure… are probleme sociale, economice, tranziția, renunțarea la cărbune. Deci ei chiar au avut nevoie să facă ceva ca să iasă din această situație.

Despre rolul președintelui în realizarea PNRR


Iulian Iancu: Președintele ar trebui să-și asume în totalitate acest program, să fie liderul programului, să fie proiectul lui de țară și să-i cheme pe toți și să spună: oameni buni toată lumea la masă și până în 30 aprilie vreau programul. În 30 aprilie, avem două variante. Să nu-l depună oficial, am cerut amânare sau să zică l-am depus, dar negociem în continuare (…) Consiliul European, prin vot majoritar aprobă programul pentru România, pentru fiecare țară membră.

De ce ne-a respins UE irigațiile din proiectul PNRR

Iulian Iancu: Oamenilor aceștia li s-au dat niște funcții în care au comportamentul unor copii. Programele acestea ar trebui să mobilizeze toate institutele academiei din țară, toate firmele de consultanță, să adune toți specialiștii din ministere, institute de cercetare. Din păcate, atât de mult s-a degradat nivelul și calitatea funcționarilor încât ei nu mai sunt în stare să realizeze… ca atare, noi acum ducem crucea și suportăm consecințele prezenței unor funcționari care nu sunt în măsură să elaboreze pe măsura funcței și solicitării. Noi trebuie să răspundem în condiții de criză. Adică ți se cere înaltă expertiză în termen scurt. Ori tu, dacă nu ai fundamentul, vii cu piste de biciclete și oamenii aceia se uită și își fac cruce. O să avem o șansă. Portugalia a depus oficial la 22 aprilie și atunci să sperăm că ne inspirăm

Iulian Iancu: Noi avem un proces de deșertificare extrem de grav. Ne ducem către 800.000 de hectare. Ca atare, a veni cu o soluție pentru a scoate din deșertificare suprafețe atât de mari este în conformitate cu obiectivul pentru climă. Lor li s-a spus așa: când veniți să susțineți trebuie să ne faceți demonstrația că irigațiile nu vor crea un impact grav asupra mediului. Pentru că tu iei apă din Dunăre pentru a realiza culturi pe sute de mii de hectare. Tu nu ai voie să-mi afectezi ecosistemul, adică să iei cantități mari. Noi trebuia să prezentăm doar circuitul apei în natură în acel program și ne susțineam programul de combatere a deșertificării, pentru că e absolut logic. Dar dacă ei nu au știut să facă. Vă mai dau un exemplu. Ați văzut ieșirile domnului președinte la împăduriri unde plantează un pom.

După acea secevență, președintele ar trebui să spună o frază. Da, împăduriri – și de la 26 trebuie să ajungem la 39% din suprafața țării. Deci vorbim de un proces economic uriaș, cu impact uriaș asupra asupra economiei și mediului – în România dragii mei aveți grijă sunt soiuri de foioase care, spre deosebire de Germania, Austria sau Suedia captează dublul dioxidului de carbon, decât acele suprafețe. Ca atare, după această teorie să faceți plantările, nu oricum, și să veniți cu o susținere pentru cei care sunt dispuși să pună hectarul de pământ cu aceste soiuri de pom, ca să captăm dublul dioxidului de carbon.