• La întrebarea reporterilor adresată sâmbătă președintelui Joe Biden privind mesajul său pentru Iran, Biden a răspuns cu: „Nu”.
• Armata Israelului este acuzată că a ucis peste 90 de persoane într-o școală din Gaza.
• Kamala Harris cere Israelului și grupării Hamas să semneze acum un acord de pace.

La întrebarea reporterilor adresată sâmbătă președintelui Joe Biden privind mesajul său pentru Iran, Biden a răspuns cu: „Nu”. Declarația pare să fie un răspuns la promisiunea Iranului de a ataca Israelul în legătură cu asasinarea lui Haniyeh la Teheran pe 31 iulie.

Între timp, Armata Israelului a arătat imaginile a 19 teroriști uciși în bombardamentul asupra unei școli din Gaza, în timp ce este acuzată că în acel bombardament și-au pierdut viața peste 90 de civili.

Biden avertizează Iranul să nu atace Israelul, iar mesajele amenințătoare de la Teheran și-au pierdut din putere. Va renunța Iranul la răspunsul promis?

Ordinul a venit chiar de la liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei. Acesta a dat expres ordin atât armatei, cât și Corpului Gardienilor Revoluției Islamice să atace Israelul. Însă, exact cum spuneai și tu, deși au existat mesaje privind atacuri dure și imediate, tonalitatea s-a pierdut pe drum.

Totuși, nu a fost menționat de către președintele Biden în aprilie ca Iranul să nu atace Israelul. Atunci, Iranul a atacat Israelul în noaptea de 13 spre 14 aprilie cu 350 de rachete și drone. A fost cumva o umilință pentru armata Iranului, deoarece doar patru rachete au căzut într-un spațiu deschis dintr-o bază aeriană a Israelului, fără să provoace victime sau pagube materiale.

De data aceasta, Iranul nu mai are aceleași motive solide să atace Israelul, deoarece, pe 31 iulie a fost într-adevăr ucis Ismail Haniyeh, dar din ultimele informații reiese că el ar fi murit din cauza exploziei unui dispozitiv plasat în camera lui, chiar de doi membri ai gărzilor de elită ale Iranului, ai Gardienilor Revoluției Islamice. Până acum, Iranul nu a prezentat nicio dovadă că Israelul ar fi fost implicat în acel asasinat, deși se speculează că Mossadul sau alt serviciu secret ar fi fost în spatele acțiunii.

În acest moment, atât Iranul, cât și Hezbollah amână atacurile împotriva Israelului. Nici Hezbollah nu are o legitimitate foarte mare; comandantul Fuad Shukr, care a fost ucis de Israel, conform armatei israeliene, conducea detașamentele de rachete care au ucis, în câteva săptămâni, 12 copii israelieni pe un teren de fotbal. Tocmai din acest motiv a venit și răspunsul Israelului.

Oricum ar fi, Israelul este pregătit pentru un răspuns, iar acest lucru a fost avertizat atât Libanului, cât și Iranului, că va răspunde puternic oricărui atac împotriva sa, dacă vor fi victime sau pagube materiale.

Kamala Harris a cerut din nou Israelului și grupării Hamas să încheie acum acordul de încetare a focului, după multiplele victime din școala bombardată din Gaza. În ce stadiu se află negocierile?

Sunt presiuni foarte mari din partea administrației Biden ca premierul Netanyahu să reia negocierile, dar nu doar să le reia.

Pe 15 august vor fi reluate negocierile, iar cel puțin o delegație a Israelului va merge într-una dintre țările unde se țin de regulă astfel de discuții, cum ar fi Egipt, Qatar sau Franța. Problema este că premierul Netanyahu adoptă o poziție foarte dură și nu vrea să accepte un acord de încetare a focului care ar duce și la eliberarea ostaticilor.

Se presupune că sunt în jur de 115 ostatici, dintre care 39 și-ar fi pierdut deja viața, fără a elimina complet Hamas. Administrația Biden, inclusiv președintele Biden personal, l-a avertizat pe Netanyahu că războiul din Gaza s-a transformat într-un război de insurgență care nu poate duce nicăieri. Am văzut inclusiv o declarație a șefului Pentagonului care făcea o paralelă între războiul din Gaza și cel din Afganistan, și avea dreptate.

Războaiele de insurgență nu pot duce absolut nicăieri deoarece nu te lupți cu o armată convențională. Am văzut că teroriștii Hamas au renunțat la organizarea în unități militare și la ținuta militară, practic luptând ca civili. Iar numărul victimelor în rândul civililor va pune o presiune foarte mare asupra guvernului israelian pentru a înceta războiul.

De altfel, se vede că, după mai bine de 10 luni de război, Israelul nu a reușit să își îndeplinească principalul obiectiv, și anume eliberarea ostaticilor. Ar fi bine ca acest acord de încetare a focului, care este pe masă și propus de Statele Unite încă de la finalul lunii iunie, să fie agreat. Hamas a acceptat o parte din el, iar Netanyahu trebuie să accepte părțile care sunt destinate Israelului, astfel încât să se ajungă la un acord de încetare a focului, inclusiv cu eliberarea ostaticilor.

Citește și

• Festivalul Turcesc și proiectul „Străzi Deschise” impun restricții de circulație în weekend, în București
• Evenimentul Zilei: Cazul doctorițelor de la Spitalul Pantelimon. De la J’Accuse…! la Pas d’accord!
• Tribunalul de la Lausanne a decis în favoarea Anei Bărbosu. Gimnasta este medaliată cu bronz după finala de la sol de la Jocurile Olimpice de la Paris / Constestația Sabrinei Voinea a fost respinsă