Joe Biden, o președinție ce poate duce la un eșec al SUA

Interesele Americii în Ucraina Interesele Americii în Ucraina
  • În 2021, în urma deciziei lui Biden de a retrage trupele americane din Afganistan, talibanii au ocupat ţara după 20 ani în care americanii au depus eforturi imense pentru democratizare.
  • 2022 vine cu trei provocări pentru administraţia Biden: Ucraina, Taiwan şi alegerile legislative.
  • Joe Biden va împlini 80 ani pe 20 noiembrie 2022, iar, dacă rămâne în funcţie până atunci, va fi primul preşedinte octogenar din istoria Statelor Unite ale Americii.

Joe Biden va împlini 80 ani pe 20 noiembrie 2022. Este posibil ca acestă să fie primul preşedinte octogenar din istoria Statelor Unite ale Americii. A venit la preşedinţia Statelor Unite în cel mai dificil moment de la Al Doilea Război Mondial încoace. Joe Biden avut de confruntat: pandemia de coronavirus care a ucis, până în prezent, peste 900.000 de americani, cea mai gravă criză economică de la Marea Depresie încoace, o societate americană divizată între conservatori şi progresişti şi o situaţie internaţională haotică, lăsată moştenire de către predecesorul său, Donald Trump. 

Joe Biden reuşeşte să-şi îndeplinească o parte din promisiunile din agenda electorală pe politica internă şi revenirea economică. N-a reuşit să impună obligativitatea vaccinării în totalitate, dar a creat peste 400.000 de noi locuri de muncă, iar bugetul propus de el (peste 1 trilion de dolari) pentru investiţii în infrastructură şi mediu a fost aprobat în Congres. Pe plan extern însă, Biden şi-a început mandatul prezidenţial cu stângul.

Pierderea Afganistanului 

În 2021, după retragerea trupelor, i-a năruit reputaţia Jandarmului Planetei. 20 ani de lupte cu talibanii, teroriştii al-Qaeda şi insurgenţii, pentru a menţine democraţia afgană, s-au năruit în câteva zile, la fel şi utilitatea trilionului de dolari cheltuit în cele două decenii. În mare parte, totul este cauzat de predecesorul său, Donald Trump, care a negociat pacea cu talibanii.

CIA preconiza la 11 august 2021 că talibanii vor ocupa ţara în 90 de zile. Contrar estimărilor, talibanii erau deja la Palatul Prezidenţial pe 15 august, unde proclamau refacerea Emiratului Islamic. Popularitatea preşedintelui Biden a scăzut dramatic, după cum scrie Reuters. 

Provocările anului 2022

Atacarea Ucrainei de către Rusia care pare să fie iminentă

Administraţia Biden a purtat discuţii cu Putin, dar fără succes, pentru a ajunge la o înţelegere. SUA au trimis trupe în statele est-europene membre NATO, dar doar cu scop defensiv. SUA, Franţa şi Marea Britanie nu au garantat că vor sprijini Ucraina decât în mod indirect, prin aprovizionare cu armament, dar nu vor intra în conflict direct cu Rusia.

Soarta Ucrainei pare pecetluită în acest caz, fiind încă un stat eşuat aidoma Georgiei, care îşi pierde oportunitatea de a mai adera vreodată la NATO şi la UE. Pentru SUA, ocuparea Ucrainei de către Rusia este o pierdere pe plan geopolitic. Americanii nu pot decât să evacueze personalul diplomatic din ambasada SUA din Ucraina şi să sancţioneze economic Rusia. Ucraina ar putea fi un alt dezastru prost gestionat de Biden pe plan extern, declară Time.  

Atacarea Taiwanului de către China 

Rămâne de văzut ce se va întâmpla după încheierea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, însă relaţiile dintre SUA şi China sunt înrăutăţite din cauza războiului comercial declanşat de preşedintele precedent. China, care pare să fi fost focarul pandemiei de coronavirus, ce a dus la moartea a peste 5,8 milioane de oameni la nivel global, îşi încordează muşchii în Pacific şi în Marea Chinei de Sud, aspirând să „recupereze” insula Taiwan a cărei independenţă nu o recunoaşte.

Pierderea Taiwanului ar fi o mare catastrofă nu doar pentru SUA, ce-şi va pierde un mare aliat regional, dar şi pentru industria Big-Tech la nivel mondial. Aceasta este una dintre cele mai mari producătoare de cipuri din lume și va fi nevoită, de acum înainte, să joace după regulile regimului comunist de la Beijing. Şi Japonia şi Coreea de Sud, alţi aliaţi importanţi ai Americii, dar şi cele mai mari economii big-tech, ar putea fi grav afectate, mai ales că sunt în vizorul ameninţărilor Coreii de Nord, care a reînceput programul de teste nucleare. 

Biden a garantat că va apăra Taiwanul în cazul unui atac chinez, după cum relatează BBC. E puţin probabil ca America să intre într-un conflict maritim direct cu China, căci un război în Pacific ar putea perturba economia globală. Va fi un război cu multe pierderi pentru ambele tabere. Slăbirea economică a Americii şi a Chinei ar putea duce la consecinţe nedorite.

Alegerile legislative 

Pe 8 noiembrie, se vor desfăşura alegerile legislative. Sunt în joc toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor şi 34 din cele 100 de locuri din Senat, dar şi poziţiile de guvernatori din câteva state. Democraţii domină în Camera Reprezentanţilor şi sunt, oarecum, la egalitate cu Republicanii în Senat.

Pierderea unor locuri în Senat şi Camera Reprezentanţilor ar fi o catastrofă pentru democraţi şi un imbold pentru republicani, în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Donald Trump ar putea să câştige alegerile din 2024 şi să redevină preşedinte. Dacă democraţii pierd alegerile din noiembrie, nu vor mai avea o altă şansă pentru mulţi ani să-şi implementeze agenda progresistă.  

După aceste lovituri încasate, democraţii vor fi într-o situaţie deplorabilă. Având vârsta înaintată, Congresul l-ar putea declara inapt pe Biden pentru exercitarea funcţiei prezidenţiale. Apropiaţii ar putea să-i ceară lui Biden să demisioneze din cauza eşecurilor sale şi vicepreşedintele Kamala Harris să devină cel de-al 47-lea şi prima femeie preşedinte din istoria SUA. Va depinde de performanţele Kamalei din următorii doi ani dacă Trump va reveni la Casa Albă sau dacă va pierde alegerile din nou în 2024. 

Consecințe negative ale eșecului prezidențial al lui Joe Biden

Dacă administraţia Biden eşuează să depăşească aceste trei provocări, anii 1968 şi 1979 ar putea părea „nimic” în comparaţie cu 2022. 

În 1968, republicanii au câştigat alegerile de pe urma eşecului democratului Lyndon B.Johnson, în războiul din Vietnam- un război pentru apărarea sud-vietnamezilor capitalişti în faţa atacatorilor nord-vietnamezilor comunişti. Au urmat 8 ani de conducere republicană cu Richard Nixon şi Gerald Ford ca preşedinţi, care au retras trupele americane din Vietnamul de Sud, ca, apoi, să fie ocupat în totalitate de comunişti. 

În 1979, America administrată de democratul Jimmy Carter, a fost grav lovită de criza petrolului şi a inflaţie pe plan intern. Pe plan extern, a fost marcată de revoluţia islamică iraniană, de revoluţia socialistă din Nicaragua, de criza ostaticilor din Iran şi de invazia sovietică a Afganistanului ce a escaladat tensiunile dintre SUA şi URSS, manifestate prin boicotul Americii a Jocurilor Olimpice de la Moscova din 1980. 

Au urmat 12 ani de supremaţie republicană, epoca preşedinţilor republicani Ronald Reagan şi George Bush, care s-a încheiat cu colapsul Uniunii Sovietice, cu democratizarea Europei de Est şi cu stabilirea unei hegemonii americane de scurtă durată. Problema este că republicanii de azi, precum Donald Trump şi Ted Cruz, nu sunt ca Ronald Reagan şi George Bush, ci sunt, mai degrabă, izolaţionişti conservatori decât republicani neoconservatori axaţi pe globalizare, piaţă liberă şi securitate colectivă.

Hillary Clinton, candidat prezidenţial din partea democraţilor la alegerile din 2016, declară că realegerea lui Trump ar putea fi un mare pericol pentru democraţia americană. Dacă ne gândim la opiniile sale privind securitatea colectivă, ar putea fi un pericol şi pentru Uniunea Europeană, relatează Mediafax.