- Kaja Kallas a anunțat că statele UE au convenit să deblocheze 6,6 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace pentru Ucraina, iar 4,7 miliarde se întorc la statele care au livrat deja arme Kievului.
- Kaja Kallas: „Aceasta este o veste bună pentru Ucraina și una proastă pentru Rusia”
- Alte 900 de milioane de euro sunt destinate Misiunii de Asistență Militară a UE pentru Ucraina, cunoscută sub acronimul EUMAM.
Statele membre ale Uniunii Europene au convenit să deblocheze 6,6 miliarde de euro din Facilitatea Europeană pentru Pace, bani destinați sprijinului pentru Ucraina.
Anunțul a venit vineri, 25 septembrie, de la șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Ea a spus că statele membre au convenit asupra condițiilor de eliberare a fondurilor. Cea mai mare parte a sumei merge către rambursarea livrărilor de arme pe care statele europene le-au făcut deja Kievului.
Împărțirea banilor este precisă. 4,7 miliarde de euro se întorc la statele membre care au livrat Ucrainei arme și echipamente militare.
Alte 900 de milioane de euro sunt destinate Misiunii de Asistență Militară a UE pentru Ucraina, cunoscută sub acronimul EUMAM.
Ultimul miliard de euro va finanța noi achiziții comune de echipamente militare pentru Ucraina. Germania și Suedia au anunțat deja că își vor direcționa partea care le revine către noi forme de sprijin pentru Kiev.
„Aceasta este o veste bună pentru Ucraina și una proastă pentru Rusia”, a scris Kallas pe X.
De la invazia pe scară largă a Rusiei, în 2022, Facilitatea Europeană pentru Pace a oferit Ucrainei sprijin de 11,1 miliarde de euro.
Acordul nu a venit ușor. Fondurile au rămas blocate luni de zile după ce Viktor Orban, pe atunci premier al Ungariei, a contestat mecanismul prin care statele membre urmau să fie rambursate pentru sprijinul militar acordat Ucrainei. Cazul a ajuns în instanță, însă a fost respins pe 9 septembrie. Nici după plecarea lui Orban de la putere statele UE nu au fost pe aceeași lungime de undă. Disputa s-a mutat pe valoarea rambursărilor și pe modul în care trebuiau distribuite fondurile, puncte rămase deschise până la acordul de vineri.
Următoarea etapă este reuniunea miniștrilor Apărării din statele UE, pe 28 septembrie, la Bruxelles, prezidată de Kallas. Acolo, alte țări ar putea anunța că își redirecționează fondurile către noi ajutoare pentru Kiev, după modelul Germaniei și al Suediei.
Pe masă poate reveni și o idee pe care Kallas o susține în repetate rânduri: ca o parte din instruirea militarilor ucraineni să se organizeze chiar în Ucraina, nu doar în statele membre.
Contextul rămâne tensionat, iar Kallas spune că atacurile hibride ale Moscovei încearcă să intimideze Europa ca să-și reducă sprijinul pentru Ucraina.