Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public

  • Protecţia efectivă a avertizorilor este o parte importantă din cadrul legislativ şi instituţional de integritate, componentă a măsurilor de prevenire a corupţiei.
  • La nivelul Uniunii Europene, raportările şi divulgările publice de către avertizori reprezintă o componentă în amonte pentru aplicarea dreptului şi a politicilor Uniunii.
  • Directiva (UE) nr. 2019/1937 urmăreşte aplicarea unor standarde comune minime la nivelul statelor membre UE, care să asigure faptul că avertizorii sunt protejaţi în mod eficace în domeniile în care.

Preşedintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public. Unul dintre motivele invocate este că a fost eliminată posibilitatea examinării raportărilor anonime.

„Analizând conţinutul normativ al Legii privind protecţia avertizorilor în interes public în vederea asigurării transpunerii adecvate a Directivei (UE) 2019/1937, precum şi ţinând cont de recunoaşterea europeană a instituţiei avertizorului în interes public şi a contribuţiei acesteia la crearea unei culturi a transparenţei şi a responsabilităţii democratice, apreciem că unele dintre soluţiile legislative propuse se impun a fi reanalizate de către Parlament, pentru motivele expuse în cele ce urmează. La nivelul Uniunii Europene, raportările şi divulgările publice de către avertizori reprezintă o componentă în amonte pentru aplicarea dreptului şi a politicilor Uniunii. Potrivit preambulului Directivei 2019/1937, „acestea alimentează sistemele naţionale şi europene de aplicare a legii cu informaţii care permit depistarea, investigarea şi urmărirea penală eficace a încălcărilor dreptului Uniunii, crescând astfel transparenţa şi responsabilizarea”.

Protecţia efectivă a avertizorilor este o parte importantă din cadrul legislativ şi instituţional de integritate, componentă a măsurilor de prevenire a corupţiei, alături de prevenirea şi soluţionarea conflictelor de interese, transparenţa activităţilor de lobby, declararea averilor şi intereselor, transparenţa finanţării partidelor politice. Importanţa acestor domenii, inclusiv a protecţiei avertizorilor de integritate, este reliefată de integrarea lor în monitorizarea efectuată de Uniunea Europeană în cadrul mecanismului generalizat privind statul de drept (pilonul al doilea, referitor la cadrul anticorupţie). Aşa cum se arată şi în preambulul actului european, prin raportarea încălcărilor care aduc atingere interesului public, avertizorii în interes public joacă „un rol esenţial în demascarea şi prevenirea unor astfel de încălcări şi în garantarea bunăstării societăţii”, în domenii diverse ale vieţii sociale”, arată Klaus Iohannis.

Potrivit şefului statului, pe lângă obligaţia strictă de transpunere corespunzătoare a Directivei privind protecţia avertizorilor, obligaţie ce decurge din însăşi calitatea de stat membru şi a cărei nerespectare poate atrage proceduri de infringement ce pot implica, ultima ratio, chiar sancţiuni pecuniare, este necesar să fie avute în vedere şi posibilele consecinţe pe palierul instrumentarului UE din aria statului de drept.

„Subliniem faptul că ultimul Raport privind statul de drept, atât în analiza orizontală, cât şi în capitolele referitoare la statele membre, evidenţiază rolul avertizorilor de integritate în detectarea şi prevenirea corupţiei şi, pe cale de consecinţă, importanţa transpunerii corecte şi complete a Directivei 2019/1937. În cadrul instrumentarului UE privind statul de drept se regăsesc mecanisme de natură preventivă, cum ar fi Raportul UE privind statul de drept, dar şi mecanisme coercitive, în cadrul cărora un rol aparte îl are Regulamentul 2020/2092 privind un regim general de condiţionalitate pentru protecţia bugetului Uniunii. În ceea ce priveşte condiţiile de adoptare a măsurilor, conform art. 4 alin. (2) lit. e) din acest act normativ, încălcările principiilor statului de drept se referă la unul sau mai multe dintre următoarele elemente: „prevenirea şi sancţionarea fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupţiei sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii care au legătură cu execuţia bugetului Uniunii sau cu protecţia intereselor financiare ale Uniunii, şi impunerea de către instanţele sau de către autorităţile administrative naţionale de sancţiuni eficiente şi cu efect de descurajare împotriva destinatarilor”.

Directiva (UE) nr. 2019/1937 urmăreşte aplicarea unor standarde comune minime

Directiva (UE) nr. 2019/1937 urmăreşte aplicarea unor standarde comune minime la nivelul statelor membre UE, care să asigure faptul că avertizorii sunt protejaţi în mod eficace în domeniile în care încălcările dreptului Uniunii pot cauza prejudicii grave interesului public. Astfel, potrivit paragrafului 104 din preambulul Directivei, aceasta „instituie standarde minime, iar statele membre ar trebui să poată introduce sau să poată menţină dispoziţii care sunt mai favorabile pentru persoana care efectuează raportarea, cu condiţia ca aceste dispoziţii să nu interfereze cu măsurile de protecţie a persoanelor vizate. Transpunerea prezentei directive nu ar trebui, în niciun caz, să constituie un motiv pentru reducerea nivelului de protecţie deja acordat persoanelor care efectuează raportări în temeiul dreptului intern, în domeniile în care se aplică prezenta directivă”, adaugă Iohannis.

Preşedintele Iohannis mai arată că, având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, consideră că o transpunere necorespunzătoare a directivei în cauză implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.

„Potrivit art. 148 alin. (4) din Constituţia României, în urma aderării la Uniunea Europeană, Parlamentul, Preşedintele României şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din dreptul european primar şi derivat. În acest context, nu se poate face abstracţie de faptul că România, în perioada în care a deţinut Preşedinţia Consiliului UE, în anul 2019, a condus şi a finalizat într-un timp record negocierile pentru Directiva privind avertizorii. Această activitate a fost apreciată la momentul respectiv de statele membre, de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, fiind considerată ca una dintre realizările importante ale Preşedinţiei României la Consiliul UE. Aşadar, o eventuală transpunere necorespunzătoare a Directivei ar putea fi privită ca o contradicţie majoră faţă de demersurile de succes de pe parcursul negocierii Directivei”, motivează Iohannis.

Şeful statului mai arată cădeşi legea recunoaşte în art. 2 alin. (2) efecte juridice raportărilor anonime, nu este clar dacă şi acestora li se va aplica regimul raportărilor privind încălcări ale legii.

„Analizând parcursul legislativ al legii, din compararea formelor adoptate de fiecare Cameră, reiese că a fost eliminată posibilitatea examinării raportărilor anonime, deşi proiectul de lege al Guvernului recunoştea această posibilitate. (…) Totodată, ca efect al modificărilor introduse în privinţa raportărilor anonime, potrivit art. 11 lit. b) din lege, raportarea transmisă anonim este clasată, aspect ce intră la rândul său în contradicţie cu art. 2 alin. (2) din lege, care reglementează sfera de aplicare a legii, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia persoanelor care efectuează raportări anonime”, se menţionează în cererea de reexaminare.

Iohannis mai susţine că, analizând conţinutul dispoziţiilor art. 23 alin. (7) din legea supusă reexaminării referitor la dispunerea împotriva aceluiaşi avertizor în interes public, de cel puţin două ori, de represalii în considerarea aceleiaşi raportări sau divulgări publice, precum şi cele ale art. 28 din aceeaşi lege referitoare la sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanelor fizice sau juridice, consideră necesară reevaluarea limitelor amenzilor civile, respectiv contravenţionale stabilite de legiuitor, pentru asigurarea unor sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive, conform cerinţelor stabilite de Directivă şi care să asigure îndeplinirea rolului avertizorului de integritate în prevenirea unor încălcări ale legii în domenii diverse ale vieţii sociale.

„Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român şi de unică autoritate legiuitoare a ţării, vă solicităm reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public”, conchide Klaus Iohannis.