Kremlinul confirmă reducerea trupelor şi anunţă negocieri extinse între Rusia şi Germania

• Preşedinţia Rusiei a confirmat, marţi, începerea reducerii efectivelor militare ruse de la frontiera cu Ucraina şi posibile negocieri extinse cu Germania pe tema garanţiilor de securitate.
• Rusia menţine trupe în Belarus, unde exerciţiile militare continuă. De asemenea, sunt trupe în Crimeea şi numeroase nave militare în Marea Neagră, în apropierea Ucrainei.
• Cancelarul german, Olaf Scholz, se află marţi în vizită la Moscova, pentru o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin, iar, în acest context, Germania a cerut Rusiei retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina.

Kremlinul a confirmat, marţi, începerea reducerii efectivelor militare ruse de la frontiera cu Ucraina şi posibile negocieri extinse cu Germania pe tema garanţiilor de securitate din Europa, după ce Ministerul rus de Externe a denunţat „eşecul propagandei Occidentului”.

„Noi am spus permanent că atunci când se vor încheia exerciţiile, trupele vor reveni în bazele permanente. Nu este nimic nou, aceasta este procedura uzuală”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de postul NDTV.

Anterior, Ministerul rus al Apărării anunţase începerea retragerii efectivelor militare de la frontiera cu Ucraina, deşi sunt menţinute cele în Belarus. „În contextul în care activităţile de antrenament se încheie, trupele, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, vor reveni în unităţile permanente. Unităţi ale Districtului Militar de Sud şi ale Districtului Militar de Vest şi-au îndeplinit sarcinile şi au început deja transportarea personalului şi a echipamentelor spre bazele permanente”, a declarat general-maiorul Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, citat de agenţia Tass.

Rusia menţine trupe în Belarus, unde exerciţiile militare continuă. De asemenea, sunt trupe în Crimeea şi numeroase nave militare în Marea Neagră, în apropierea Ucrainei.

„Data de 15 februarie 2022 va rămâne în istorie ca fiind ziua eşecului propagandei de război a Occidentului”, a declarat Maria Zaharova, conform site-ului german FR.de şi agenţiei italiene ANSA. Zaharova a cerut Ucrainei să admită că nu implementează Acordul de la Minsk, privind soluţionarea conflictului separatist din regiunile Lugansk şi Doneţk. „Autorităţile de la Kiev înlocuiesc Acordul Minsk cu o farsă totală. Nu au forţa şi curajul să admită că nu mai menţin angajamentul aplicării Acordului Minsk, deşi comunitatea internaţională, în mod contrar, evidenţiază importanţa Acordului Minsk, în contextul lipsei alternativelor. Şi încep să facă lucrul lor favorit, să modifice datele reale”, a acuzat Maria Zaharova.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a refuzat testul PCR

La rândul său, Ucraina a anunţat că, în cazul în care preşedintele rus, Vladimir Putin, va promulga un proiect de lege privind recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Lugansk şi Doneţk, acest lucru va fi considerat o anulare a Acordului Minsk.

Cancelarul german, Olaf Scholz, se află marţi în vizită la Moscova, pentru o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin, iar, în acest context, Germania a cerut Rusiei retragerea trupelor de la frontiera cu Ucraina. „Putem presupune că negocierile dintre preşedintele Putin şi cancelarul Scholz vor fi extinse, sunt multe probleme de abordat, inclusiv tensiunile fără precedent din Europa şi garanţiile de securitate. De asemenea, sunt o serie de subiecte referitoare la relaţiile noastre comerciale şi economice, există proiecte majore”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Olaf Scholz a refuzat, la fel ca preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, să îi fie prelevată mostră pentru un test PCR de către autorităţile ruse. Conform publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung, cancelarul german a prezentat un test efectuat de personalul său în avion, imediat după aterizarea la Moscova. „Vor fi aplicate aceleaşi măsuri de protecţie sanitară ca în cazul întâlnirilor pe care preşedintele Putin le-a avut anterior cu alţi lideri occidentali, toate persoanele vor menţine o distanţă mai mare decât în mod obişnuit”, a precizat Dmitri Peskov.

Trupele au fost retrase pentru a discredita evaluările Statelor Unite

Rusia reduce presiunile militare asupra Ucrainei în tentativa de a discredita evaluările Statelor Unite şi Marii Britanii, care au avertizat insistent asupra iminenţei unui atac, oferind şi un termen exact şi reducând personalul diplomatic din Ucraina.

Avertismentele SUA şi ale aliaţilor apropiaţi privind iminenţa unei invazii ruse în Ucraina riscă să aibă rezultatul consolidării poziţiei preşedintelui Vladimir Putin, care utilizează presiuni intense în negocierile cu NATO, a afirmat analistul britanic Keir Giles, de la Institutul londonez „Chatham House” (Institutul Regal pentru Relaţii Internaţionale), într-un editorial publicat în cotidianul The Guardian sub titlul „Accentul Occidentului pe iminenţa invaziei ruse riscă să aibă contraefectul consolidării poziţiei lui Putin / Statele Unite şi serviciile secrete americane riscă să fie într-o poziţie jenantă dacă Rusia alege altă opţiune decât invazia”.

„Avertismentele din partea Statelor Unite că trupele ruse intenţionează să atace Ucraina sunt din ce în ce mai urgente şi mai insistente. Nu prea există dubii asupra convingerii SUA că Ucraina este expusă unui risc iminent, iar numărul naţiunilor care le recomandă cetăţenilor să plece din Ucraina cât mai rapid arată că avertismentele sunt considerate în sfârşit credibile. Dar accentul pe un război aproape inevitabil – şi prezentarea unor termene scurte în care ar urma să se producă – limitează şi opţiunile Statelor Unite şi ale aliaţilor, deschizându-le în schimb pentru Rusia. Moscova încă deţine iniţiativa şi există riscuri din ce în ce mai mari ca preşedintele Vladimir Putin să obţină o victorie diplomatică prin schimbarea bruscă a atitudinii în contextul temerilor occidentale privind războiul”, a afirmat Keir Giles în editorialul publicat luni.

Kremlinul a anunțat că vrea să continue negocierile cu SUA și cu Alianța Nord-Atlantică

Preşedintele SUA, Joseph Biden, şi premierul britanic, Boris Johnson, au transmis luni seară că încă există spaţiu pentru diplomaţie cu Rusia. „Premierul Boris Johnson şi preşedintele Biden au prezentat recentele discuţii cu liderii de la nivel mondial. Au fost de acord că este menţinută o fereastră crucială pentru diplomaţie şi pentru ca Rusia să retragă ameninţările la adresa Ucrainei. Au evidenţiat faptul că orice nouă incursiune în Ucraina va genera o criză prelungită pentru Rusia, cu efecte negative de amploare pentru Rusia şi pentru întreaga lume”, a comunicat luni seară Guvernul de la Londra.

La rândul său, Kremlinul a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi că preşedintele Vladimir Putin vrea să continue negocierile cu Statele Unte şi cu Alianţa Nord-Atlantică. „În primul rând, preşedintele Putin a cerut permanent negocieri şi diplomaţie. Şi, de fapt, el a iniţiat discuţiile asupra problemei garanţiilor de securitate pentru Federaţia Rusă. Iar Ucraina este doar o parte a problemei, este o parte a problemei mai mari a garanţiilor de securitate pentru Rusia şi, bineînţeles, preşedintele Putin vrea să negocieze”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei. Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că există „o şansă” pentru dialogul diplomatic cu Occidentul pe tema garanţiilor de securitate şi i-a recomandat preşedintelui Vladimir Putin continuarea negocierilor.

Rusia este acuzată că a mobilizat peste 130.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.