- Preşdintele Klaus Iohannis susţine ultima recepţie la Palatul Cotroceni, în calitatea sa de preşedinte al României, dedicată zilei naţionale de 1 Decembrie. În discursul său, Iohannis şi-a făcut o evaluare a mandatului şi a îndemnat românii să fie prevăzători şi să respingă discursurile anti-UE.
- Discursul preşedintelui este prima apariţie publică a acestuia de la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. Atunci, după ce votase la Liceul Jean Monnet din Bucureşti, şi a refuzat să răspundă întrebărilor puse de presă.
- „Ştiu că am făcut greşeli, unele alegeri în care am investit speranţă şi încredere nu au trecut testul timpului”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, la recepţia Zilei Naţionale a României, sâmbătă seara.
- La recepţia Zilei Naţională a României participă preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şeful SIE, ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, Patriarhul Danel, dar şi fostul preşedinte Emil Constantinescu.
Klaus Iohannis a ţinut un discurs în ajunul Zilei Naţionale şi spre deosebire de anii precedenţi a făcut şi o evaluare a activităţii sale. El a ţinut să îşi ceară scuze pentru greşelile din cei 10 ani de mandat.
Advertisment
„Acum, la finalul celor două mandate de Preşedinte, vreau să vă mulţumesc, dragi români, din ţară şi de peste hotare! Ştiu că am făcut greşeli, unele alegeri în care am investit speranţă şi încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulţumit şi pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor şi acţiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluţii pentru securitatea, bunăstarea şi prosperitatea României şi a cetăţenilor săi”, a spus preşedintele.
Despre alegeri
Iohannis comentat şi alegerile ce au loc în acestă perioadă numindu-le „un nou moment de cumpănă”. Preşedintele a spus că alegerea nu mai este una dintre stânga şi dreapta ci între „o ţară a libertăţii” sau „o izolare toxică (…) într-un trecut întunecat”.
Recomandări
„Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine şi cele care urmează nu vor fi numai despre politici şi viziuni de stânga, dreapta sau centru. Nu votăm nici pentru a sancţiona sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii şi a deschiderii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat. Ne aflăm în faţa unei decizii existenţiale şi trebuie să alegem între, pe de o parte, democraţia şi valorile fundamentale care ne-au ghidat ca naţiune europeană modernă şi, pe de altă parte, izolaţionismul, misticismul extremist şi ura faţă de pluralismul occidental (…) Ştiu că în urma evenimentelor din ultimele zile simţiţi că vă pierdeţi încrederea în instituţiile statului, în puterea şi în legitimitatea votului, care reprezintă esenţa democraţiei (…) Alegem nu doar oameni care să ne reprezinte, ci şi valorile şi direcţia în care vrem să mergem ca naţiune.”, a declarat Iohannis.
Iohannis a tras un semnal de alarmă cu privire la creşterea extremismului, populismului şi a dezinformării. Preşedintele a vorbit de „personalităţi mesianice”, o trimitere aparentă la candidatul Călin Georgescu, spunând că „soluţii miraculoase” propuse de aceste persoane „vor deraierea României de la traseul său profund democratic”.
„Într-o eră în care vedem o creştere alarmantă a extremismului, a populismului şi a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrăţişează aceste abordări îşi doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale şi răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziţie cu cea care reuşea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.
Nu există politicieni perfecţi şi nici personalităţi mesianice care să fie posesoarele unor soluţii miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetăţenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toţi mai puţină libertate, mai multă suferinţă, privaţiuni şi pierderea unor drepturi care acum sunt garantate”, a declarat Iohannis.
„România educată”
Iohannis a vorbit şi de un proiect controversat al său: „România Educată”. Proiectul este considerat de opinia publică unul „semi-eşuat”.
„Cel mai important demers al meu în sfera educaţiei şi a cercetării, proiectul „România Educată”, cea mai amplă consultare postdecembristă în domeniu, s-a concretizat în promulgarea noilor legi ale educaţiei, care au setat cadrul pentru reforma sistemului de învăţământ”, a declarat Iohannis.
Armată
„O altă direcţie majoră pe care am promovat-o a fost întărirea capacităţii statului român de a-şi apăra cât mai bine cetăţenii. Alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare s-a dovedit întru totul justificată. Acum avem un război la graniţe, o situaţie care ne părea multora ceva imposibil de conceput în urmă cu câţiva ani. În mandatul pe care îl închei, România a început să-şi modernizeze Armata şi să fie astfel pe deplin conectată la sistemele NATO. Creşterea alocărilor bugetare pentru Apărare şi efortul de profesionalizare a Armatei noastre au făcut ca România să fie mai bine apărată, foarte apreciată de Aliaţi şi să-şi construiască o foarte bună reputaţie internaţională”, a continuat Klaus Iohannis.
În încheiere, el le-a mulţumit românilor pentru „încrederea pe care mi-au acordat-o în toţi aceşti ani, pentru sprijinul, pentru criticile şi pentru răbdarea dumneavoastră”.
Partenerii noștri