Libertatea presei este împiedicată în 73% din țările lumii. Care este situația în România

• Reporteri fără Frontiere (RSF) a întocmit un nou clasament vizavi de jurnalismul practicat în lume.
• Potrivit ierarhiei, România ocupă locul 48.
• Țările în care libertatea presei este optimă sau foarte satisfăcătoare sunt din ce în ce mai puține.

Un exercițiu de jurnalism din ce în ce mai dificil în majoritatea țărilor. Potrivit clasamentului anual anual al Reporterilor fără frontiere (RSF), în 73% din cele 180 de țări analizate, libertatea presei este „grav îngreunată” sau „restricționată”.

„Practica jurnalismului, principalul vaccin împotriva virusului dezinformării, este grav îngreunată în 73 din 180 de state din clasamentul RSF și restricționată în alte 59 de state, în total 73% din țările evaluate”, a spus organizația.

O situație care s-a înrăutățit de la începutul crizei de sănătate Covid-19: „Jurnaliștii se confruntă cu o „restrictionare a accesului” pe teren în ceea ce privește sursele de informații, din cauza sau sub pretextul crizei de sănătate”. Sondajele și acoperirea știrilor se dovedesc a fi mai dificile în Asia, Orientul Mijlociu și unele țări europene, potrivit datelor ONG-urilor.

Țările în care libertatea presei este optimă sau foarte satisfăcătoare sunt din ce în ce mai puține: doar 12 țări din 180, sau 7%, cea mai mică cifră de la implementarea metodologiei actuale de clasare, spune RSF. Norvegia se află în fruntea podiumului pentru al cincilea an consecutiv, urmată de Finlanda, Suedia și Danemarca.

Informații false despre pandemie

Anul acesta, criza coronavirusului a condus și la diseminarea informațiilor false, uneori chiar de către guverne. Aceasta este ceea ce remarcă RSF în cazul Braziliei, acum 111 în clasament (-4 față de 2020) și Venezuela (148, -1), ale cărei guverne „au promovat medicamente a căror eficacitate nu a fost niciodată dovedită de lumea medicală” , referindu-se în special la hidroxiclorochină.

Atacurile recurente ale președintelui brazilian Jair Bolsonaro asupra presei au mutat țara de la categoria „problematică” la categoria „dificilă”.

Între timp, România a păstrat aceeași poziție ca și anul trecut, locul 48 în clasament. RSF denunță opacitatea sporită, mecanismele de finanțare a mass-media care nu sunt, în multe cazuri, foarte transparente sau chiar corupte, iar politica lor editorială depinde de interesele proprietarilor lor, care uneori le folosesc ca instrument de propagandă.

În ansamblu, Europa și America (nord și sud) rămân însă cele două continente cele mai favorabile presei și exercițiului jurnalistic. Africa rămâne cel mai violent continent împotriva jurnaliștilor. De asemenea, Asia este relativ slab poziționată: în Hong Kong (80), legea securității naționale a Chinei amenință munca jurnaliștilor. Orientul Mijlociu rămâne ultima regiune din clasament, ca și în anii precedenți.

Opacitate sporită

Viziunea puterii jurnalismului și a libertății de exprimare încurajează cenzura și autocenzura. Mecanismele de finanțare a mass-media nu sunt, în multe cazuri, foarte transparente sau chiar corupte, iar politica lor editorială depinde de interesele proprietarilor lor, care uneori le folosesc ca instrument de propagandă. În același timp, informațiile despre proprietatea mass-media nu sunt comunicate publicului. Consiliul Național al Audiovizualului a abandonat buna practică de a le face accesibile, susținând că acest lucru încalcă legislația privind protecția datelor, potrivit cnews.fr.

În timpul crizei de sănătate pandemică, opacitatea și comunicarea slabă între oficialii guvernamentali și mass-media au afectat atât accesul liber la informații, cât și credibilitatea mass-media. Guvernul român și autoritățile publice au întârziat sau chiar au blocat informațiile referitoare la echipamente medicale și alte cheltuieli care ar trebui să controleze efectele Covid-19.

În timpul stării de urgență, guvernul a implementat o politică controversată de interzicere a diverselor platforme online care promovează știrile false și teoriile conspirative, dar, de fapt, această decizie a dat mai multă greutate și notorietate acestor platforme. Pentru a contracara dezinformarea și a sprijini sectorul mass-media, autoritățile au alocat un fond de 40 de milioane de euro mass-media pentru promovarea campaniilor de informare și conștientizare a publicului – ceea ce a atras numeroase critici, guvernul român omitând transparența și definirea criteriilor calitative pentru alocarea ajutorului. În mod paradoxal, aceștia din urmă au protejat anumite mass-media bine cunoscute pentru derapajele lor etice și au promovat autocenzura în redacții.