- Kim Jong Un a modificat constituția Coreei de Nord, eliminând orice referire la reunificarea cu Coreea de Sud și redefinind relația dintre cele două state ca fiind una de ostilitate.
- În noua constituțieCoreea de Sud este acum descrisă oficial ca „stat ostil”, iar ideea unei identități naționale comune coreene a fost eliminată din document.
- Schimbările consolidează controlul lui Kim Jong Un, inclusiv prin acordarea autorității exclusive asupra utilizării armelor nucleare și întărirea doctrinei celor două state separate.
Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a modificat constituția Coreei de Nord, într-o schimbare majoră de direcție politică și ideologică, adoptată prin Adunarea Supremă a Poporului de la Phenian, care consolidează ruptura față de Coreea de Sud. Documentul revizuit, distribuit de Ministerul Unificării de la Seul, elimină complet referirile la reunificarea peninsulei și la identitatea națională comună coreeană, în timp ce definește oficial Coreea de Sud drept un „stat ostil”, ceea ce confirmă abandonarea doctrinei reunificării promovate timp de decenii de regimul de la Phenian, potrivit DW News.
Noua constituție elimină orice referire la reunificarea peninsulei și la ideea unei identități naționale comune, iar Coreea de Sud este definită explicit drept un „stat ostil”. În același timp, Coreea de Nord este descrisă geografic ca având graniță cu China și Rusia la nord și cu Republica Coreea la sud, consolidând ideea existenței a două state complet separate.
Una dintre cele mai importante modificări este acordarea autorității exclusive lui Kim Jong Un asupra utilizării armelor nucleare, ceea ce întărește controlul personal al liderului asupra armatei și a deciziilor de securitate. De asemenea, din noua formă a constituției au fost eliminate referințele la realizările liderilor anteriori Kim Il Sung și Kim Jong Il, ceea ce mută accentul de pe cultul fondatorilor statului pe conducerea actuală.
Experții spun că aceste schimbări oficializează o doctrină a „celor două state ostile”, promovată de Phenian în ultimii ani, mai ales după eșecul negocierilor internaționale din 2019. Potrivit analiștilor, această schimbare nu este doar simbolică, ci și politică, pentru că este folosită pentru a întări controlul intern al regimului și pentru a justifica o poziție mai dură față de Seul.
În același timp, analiștii atrag atenția că noua formulă constituțională lasă loc de ambiguitate în privința frontierelor maritime, în special în zona Liniei Limitei Nordice din Marea Galbenă. Această neclaritate ar putea duce la tensiuni sau incidente militare, mai ales în contextul prezenței navale sporite a Coreei de Nord în regiune.
Pe termen lung, schimbările constituționale sunt văzute ca parte a unei strategii prin care Phenianul își consolidează poziția de stat nuclear și își întărește capacitatea de negociere în relațiile internaționale. În același timp, ele reflectă o izolare tot mai accentuată față de Coreea de Sud și o transformare a discursului oficial într-unul bazat pe confruntare, nu pe cooperare.
