- Ministerul Apărării şi armata Lituaniei urmăresc un plan ambiţios de integrare a telefoanelor mobile, camerelor de supraveghere, radarelor şi altor senzori într-un singur sistem de monitorizare a spaţiului aerian bazat pe Inteligenţă Artificială.
- O soluţie similară este propusă României şi de Christian Holzer, de la ASO Vision.
- Anul trecut, drone Gerbera de fabricaţie rusească au fost detectate în Lituania. În acest an, drone ucrainene îndreptate spre ţinte din Rusia au traversat, de asemenea, teritoriul statului baltic.
Ministerul Apărării şi armata Lituaniei urmăresc un plan ambiţios de integrare a telefoanelor mobile, camerelor de supraveghere, radarelor şi altor senzori într-un singur sistem de monitorizare a spaţiului aerian bazat pe inteligenţă artificială, pe fondul unei serii de incidente cu drone şi al îngrijorărilor tot mai mari privind apărarea aeriană regională, scrie presa lituaniană.
Iniţiativa vine în contextul în care oficialii indică incidente recente de securitate, inclusiv o rachetă rusească ajunsă în Polonia şi drone care au pătruns ori s-au apropiat de spaţiul aerian lituanian. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a declarat că incidentul cu racheta a evidenţiat necesitatea consolidării capacităţilor de apărare aeriană, scrie Monitorul Apărării și Securității.
Anul trecut, drone Gerbera de fabricaţie rusească au fost detectate în Lituania. În acest an, drone ucrainene îndreptate spre ţinte din Rusia au traversat, de asemenea, teritoriul statului baltic. În mai multe cazuri, obiectele fie s-au prăbuşit singure şi au fost surprinse de camere de supraveghere civile, fie au dispărut de pe radare şi nu au mai fost găsite.
„Avem o viziune şi un concept clar pentru implementarea unui sistem integrat, nu fragmentat, de apărare aeriană”, a declarat ministrul Apărării, Robertas Kaunas.
Kaunas a precizat că experţi ucraineni au analizat conceptul. „Ucrainenii ne-au ajutat să rămânem pe direcţia corectă”, a spus el. Armata şi Ministerul Apărării au cerut acum industriei să dezvolte sistemul.
„Vrem să conectăm toate capacităţile de detecţie disponibile în Lituania într-un singur sistem. Pentru aceasta este nevoie de un software bazat pe inteligenţă artificială”, a declarat Kaunas.
Reprezentanţii industriei şi analiştii din domeniul apărării au descris proiectul drept extrem de ambiţios.
„Proiectul este cu siguranţă ambiţios. Ar fi ambiţios nu doar pentru Lituania, ci la nivel global”, a declarat Vincas Jurgutis, reprezentant al Asociaţiei Industriei de Apărare şi Securitate din Lituania.
Fostul maior Darius Antanaitis a declarat că propunerea presupune integrarea unei game largi de senzori.
„Proiectul este foarte ambiţios. Include inteligenţă artificială şi diverşi senzori, precum camere de supraveghere. Chiar şi camerele şi microfoanele telefoanelor mobile ar putea fi conectate”, a spus el.
O soluţie similară este propusă României şi de Christian Holzer, de la ASO Vision
„Putem transforma infrastructura existentă — în special sistemele bazate pe camere optice şi AI — într-un strat de avertizare timpurie pentru ameninţările de joasă altitudine, fără a reconstrui totul de la zero.
Cel mai important lucru este că aducem timp de reacţie. Trebuie să compari sistemul cu un detector de fum. Nu vorbim doar despre contramăsuri, ci despre a şti unde este ameninţarea în aer. Folosim infrastructura existentă şi o conectăm pentru a oferi conştientizare situaţională completă. Este foarte important pentru mine ca, fiind o companie românească, să oferim suveranitate totală asupra situaţiei aeriene pentru securizarea graniţelor”, spunea Holzer, în urmă cu câteva luni, pentru Monitorul Apărării şi Securităţii.
„Lucrăm pe detectare, identificare şi control. Un pas important este identificarea — sistemele ADSP şi IFF (identificare friend-foe), integrate în UAV-uri şi în sistemele de management al traficului aerian. Construim un sistem de identificare a dronelor în spaţiul aerian inferior. De asemenea, lucrăm la integrarea cu sisteme de comandă şi control (C2). De exemplu, dacă o cameră detectează o dronă, în mai puţin de 900 de milisecunde putem trimite datele către decidenţi. Folosim AI la marginea reţelei (edge AI) pentru a estima poziţia, altitudinea şi direcţia dronelor chiar fără conexiune directă. De asemenea, construim un centru de date pentru zboruri în România (lângă Bucureşti), unde testăm drone în condiţii reale. Este important pentru că mediul aerian este complex — avem nevoie de date reale: zi/noapte, nori, tipuri diferite de drone etc”, mai spunea acesta.