- Kremlinul a respins planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Erdogan.
- Propunerea turcă include abținerea Ucrainei de la aderarea la NATO.
- Planul sugerează înghețarea liniei actuale de front.
UPDATE ORA 22:00 – Coreea de Sud nu a participat la inițiativa cehă privind obuzul pentru Ucraina, afirmă un oficial
Cehia și-a prezentat inițiativa de a achiziționa în comun proiectile de artilerie pentru Ucraina din țări terțe nedeclarate la începutul acestui an, pe fondul penuriei de proiectile cauzată în principal de întârzierile în asistența din partea SUA.
Coreea de Sud nu a furnizat obuze de artilerie din producția proprie și nici nu a contribuit financiar la achiziționarea de obuze din alte țări în cadrul inițiativei cehe de a achiziționa muniție pentru Ucraina din țări terțe, potrivit lui Kopecny.
„Până în prezent, Coreea de Sud nu a participat la inițiativa cehă. Din punct de vedere financiar, nu a fost printre cele 16 țări care au contribuit și nu a fost printre țările furnizoare de la care am primit obuze. Aceasta este situația de acum”, a declarat Kopecny.
UPDATE ORA 21:00 – „Ucraina merită să facă din anul viitor un an al păcii” – Zelenski se adresează Parlamentului European
„O mie de zile de război reprezintă o provocare uriașă. Ucraina merită să facă din anul viitor un an al păcii”, a declarat Zelenski.
Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, extinzându-și agresiunea dincolo de regiunea Donbas ocupată, în încercarea de a pune efectiv capăt statalității Ucrainei independente.
În discursul său online, Zelenski a mulțumit partenerilor pentru sprijinul lor și i-a îndemnat să nu uite că „forța unită a Europei” este mai mare decât președintele rus Vladimir Putin.
„Dacă am putea opri căderea modului de viață al Europei, atunci cu siguranță putem împinge Rusia spre o pace justă„, a adăugat Zelenski.
Președintele a subliniat, de asemenea, necesitatea unor sancțiuni mai dure, în special împotriva așa-numitei „flote fantomă” a Rusiei, care transportă țiței și produse petroliere eludând restricțiile existente.
„Dacă cineva din Europa crede că poate vinde Ucraina – sau orice altă țară, cum ar fi statele baltice, Balcanii, Georgia sau Moldova – Moscovei și poate obține ceva în schimb, să își amintească acest adevăr simplu – nimeni nu se poate bucura de ape calme în mijlocul unei furtuni”.
UPDATE ORA 19:00 – Opoziția germaniei critică decizia lui Scholz de a nu transfera rachete Taurus Ucrainei
Berlinul este al doilea cel mai mare donator militar al Ucrainei sub Scholz, dar cancelarul a fost inflexibil în a nu furniza rachete Taurus, temându-se că ar putea atrage țara sa în război.
„Cancelarul pune încă o dată interesele de partid mai presus de interesele politicii externe și de securitate a Germaniei”, a declarat Hahn.
Scholz dorește să obțină sprijinul aripii de stânga a Partidului său Social Democrat în viitoarea campanie electorală, a susținut Hahn.
Din cauza rezistenței sale încăpățânate de a furniza rachetele, cancelarul a fost perceput încă o dată ca un partener „indecis și neserios” pe plan internațional, a adăugat politicianul.
UPDATE ORA 18:00 – Danemarca va oferi peste 137 de milioane de dolari pentru industria de apărare ucraineană
Danemarca va aloca 130 de milioane de euro (137,5 milioane de dolari) pentru dezvoltarea industriei de apărare ucrainene, a anunțat prim-ministrul danez Mette Frederiksen pe 19 noiembrie, în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Frederiksen a venit la Kiev pe 19 noiembrie într-o vizită surpriză și s-a întâlnit cu Zelenski în a 1.000-a zi de la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.
„Este important pentru mine ca propria noastră industrie, nu numai din Danemarca, ci din toate țările vecine, să poată vizita Ucraina și să învețe din experiența și capacitatea dumneavoastră de a vă extinde și dezvolta liniile de producție”, a declarat Frederiksen.
UPDATE ORA 17:00 – Un oficial american confirmă că Ucraina a folosit ATACMS în interiorul Rusiei pentru prima dată
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Războiul nu mai este împotriva Ucrainei, ci războiul este între Rusia și NATO.”
UPDATE ORA 16:00 – „Putin se joacă cu temerile noastre” – ministrul german de externe cu privire la doctrina nucleară actualizată a Rusiei
Luând cuvântul la o conferință de presă în Polonia, în timpul unei reuniuni a miniștrilor de externe din Germania, Polonia, Franța și Italia, Baerbock a subliniat că Berlinul va ține cont de avertismentele țărilor vecine Ucrainei.
„Nu ne vom lăsa intimidați”, a spus ea, adăugând că aceasta nu este prima dată când Kremlinul recurge la amenințări nucleare.
Aprobarea de către Putin a politicii actualizate de descurajare nucleară a fost confirmată printr-un decret prezidențial publicat pe 19 noiembrie.
Doctrina revizuită extinde scenariile care ar putea justifica un atac nuclear, inclusiv „agresiunea împotriva Federației Ruse și a aliaților săi de către un stat non-nuclear cu sprijinul unui stat nuclear” și atacurile non-nucleare la scară largă, cum ar fi atacurile cu drone.
UPDATE ORA 15:00 – Peste 50.000 de recruți ucraineni au fost instruiți în Regatul Unit
„Kosovo, România și Estonia sunt cele mai recente națiuni care se alătură acestui efort global, rămânând unite pentru libertate și reziliență”, a declarat Ministerul Apărării pe X.
Proiectul, susținut, de asemenea, de alte 10 țări partenere, printre care Canada, Noua Zeelandă, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Lituania, Țările de Jos și Australia, oferă instruire militară esențială recruților ucraineni în diverse facilități.
Operațiunea Interflex, condusă de Regatul Unit, este unul dintre programele-cheie menite să pregătească trupele ucrainene pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse.
UPDATE ORA 14:00 – 10 morţi şi 13 răniţi, într-un atac rusesc cu drone în Hluhiv, Ucraina
Un atac cu drone ruseşti asupra oraşului Hluhiv, din regiunea Sumî, luni, a dus la moartea a zece persoane, inclusiv un copil, şi rănirea a 13 persoane, dintre care trei copii, scrie Ukrinform.
Luni, un atac cu drone lansat de forţele ruseşti asupra oraşului Hluhiv, din regiunea Sumî, a cauzat moartea a zece persoane, dintre care un copil. De asemenea, alte 13 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, conform unui raport al Serviciului de Urgenţă de Stat din Ucraina.
În urma atacului, care a vizat un cămin studenţesc, există temeri că persoane ar putea fi încă prinse sub dărâmături.
Echipele de salvare continuă să caute supravieţuitori şi să analizeze pagubele cauzate de raidurile cu două drone de atac.
UPDATE ORA 13:00 – Rusia ameninţă cu arme nucleare în cazul unui atac cu rachete occidentale pe teritoriul său
Rusia transmite un avertisment: ar putea folosi arme atomice dacă Ucraina atacă teritoriul rus cu rachete primite de la ţările occidentale.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că utilizarea de rachete non-nucleare occidentale de către forţele armate ucrainene împotriva Federaţiei Ruse în conformitate cu noua doctrină ar putea duce la un răspuns nuclear, după ce preşedintele Vladimir Putin a aprobat marţi o doctrină nucleară rusă actualizată.
Peskov a spus, potrivit Tass, că noua doctrină nucleară ar trebui să devină subiectul unei analize profunde atât în ţară, cât şi în străinătate.
UPDATE ORA 12:00 – Putin aprobă doctrina nucleară rusă actualizată
Preşedintele rus Vladimir Putin a aprobat marţi o doctrină nucleară actualizată, arată documentul postat pe site-ul guvernului, relatează Reuters.
Într-o secţiune cheie a documentului, Rusia a extins lista criteriilor care necesită un răspuns nuclear pentru a include „agresiunea din partea oricărui stat non-nuclear, dar cu participarea sau sprijinul unei ţări nucleare”.
Astfel de acţiuni, se spune în doctrină, vor fi considerate un atac comun.
Într-un alt pasaj, documentul afirmă: „În plus, un răspuns nuclear din partea Rusiei este posibil în cazul unei ameninţări critice la adresa suveranităţii sale, chiar şi cu arme convenţionale, în cazul unui atac asupra Belarusului ca membru al statului Uniunii, [sau] în cazul unei lansări masive de avioane militare, rachete de croazieră, drone, alte aeronave şi trecerea frontierei ruse de către acestea”.
UPDATE ORA 11:00 – Occidentul marchează 1.000 de zile de la începutul războiului, arătând solidaritate faţă de Ucraina
În cadrul unui mesaj, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că în 2022, Rusia a crezut că invazia sa pe scară largă va dura doar câteva zile. 1.000 de zile mai târziu, Ucraina continuă să reziste cu curaj, atât pe câmpul de luptă, cât şi în faţa atacurilor criminale asupra ţintelor civile.
UPDATE ORA 10:00 – Ucraina loveşte un depozit de muniţii rusesc în regiunea Briansk
Forţele ucrainene au distrus un depozit de muniţii rusesc în localitatea Karacev, regiunea Briansk, în noaptea de 19 noiembrie, potrivit armatei ucrainene.
UPDATE ORA 09:00 – Rusia a pierdut 724.050 de militari în Ucraina de la 24 februarie 2022
Rusia a pierdut 724.050 de militari în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, pe 24 februarie 2022, conform unui raport al Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei din 19 noiembrie.
Această cifră include 1.610 victime suferite doar în ultima zi.
Raportul menţionează că Rusia a mai pierdut 9.382 de tancuri, 19.092 de vehicule blindate de luptă, 29.548 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 20.632 de sisteme de artilerie, 1.252 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 999 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 329 de elicoptere, 19.111 drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.
UPDATE ORA 08:00 – Ucraina marchează 1.000 de zile de război
„De 1.000 de zile, Forţele Armate ale Ucrainei se confruntă cu inamicii pe linia frontului, care se întinde pe mai mult de 1.000 de kilometri”, a declarat comandantul-şef Oleksandr Sîrskiî pe 19 noiembrie, în Ziua 1.000 a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
UPDATE ORA 07:00 – Atac rus în regiunea Sumî: 6 morţi şi 12 răniţi, printre care şi copii
Cel puţin şase persoane, inclusiv un copil, au murit în urma unui atac cu drone ruseşti asupra unui bloc de apartamente din Hlukhiv, în regiunea Sumî. Alte 12 persoane au fost rănite, printre care şi doi copii.
ȘTIREA INIȚIALĂ
La 18 noiembrie, Kremlinul a respins un plan de pace pentru Ucraina care ar urma să fie prezentat de președintele turc Recep Tayyip Erdogan, descriindu-l drept „inacceptabil”.
Propunerea lui Erdogan ar include abținerea Ucrainei de la aderarea la NATO pentru cel puțin 10 ani, înghețarea liniei actuale de front, furnizarea de arme Ucrainei și desfășurarea de trupe internaționale într-o zonă tampon demilitarizată în estul țării, a raportat Bloomberg.
Publicația de știri a mai spus că Erdogan va propune planul în timpul discuțiilor G20 care vor începe pe 18 noiembrie.
Reacționând la rapoarte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins propunerea.
„Opțiunea de înghețare a liniei de conflict militar este inacceptabilă pentru partea rusă”, a declarat el în comentariile raportate de Interfax.
Propunerea lui Erdogan vine în contextul în care țările NATO se pregătesc pentru o președinție Donald Trump, despre care mulți se tem că va duce la presiuni din partea SUA asupra Ucrainei pentru a pune capăt rapid războiului, chiar și cu prețul unor concesii teritoriale.
Țările G20 urmează să se reunească în Brazilia fără participarea președintelui rus Vladimir Putin. Brazilia este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), care a emis anul trecut un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru răpirea de copii ucraineni.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va fi nici el prezent, în ciuda numeroaselor apeluri pentru a primi o invitație. Zelenski a declarat la 16 noiembrie că Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului prin mijloace diplomatice în 2025.