- Serbia nu a impus sancțiuni împotriva Rusiei până acum din motive economice pragmatice.
- Deși Serbia a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, țara încearcă să mențină un echilibru între Rusia și Occident.
- Serbia este candidată oficială la UE din 2012, dar progresele sale în procesul de aderare sunt limitate de probleme legate de statul de drept.
UPDATE ORA 21:00 – Un bărbat în vârstă de 66 de ani a fost ucis
Un bărbat în vârstă de 66 de ani a fost ucis în urma bombardamentului asupra districtului Nikopol. Alte trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite în districtul Synelnykove în urma unui atac cu o dronă FPV.
UPDATE ORA 20:00 – Lituania va aloca 32 de milioane de dolari pentru achiziționarea sistemelor de rachete Patriot pentru Ucraina
Lituania intenționează să contribuie cu până la 30 de milioane de euro la achiziționarea în comun a sistemelor de apărare aeriană Patriot, fabricate în SUA, pentru Ucraina, a relatat postul public de radio lituanian LRT pe 26 iulie.
Sistemele Patriot, construite în SUA, sunt o parte vitală a apărării aeriene stratificate a Ucrainei, capabile să intercepteze rachete balistice și de croazieră și să ofere protecție împotriva atacurilor la scară largă asupra orașelor. Un sistem Patriot complet, cu rachete interceptoare, costă peste 1 miliard de dolari.
UPDATE ORA 19:00 – O altă explozie a fost raportată în Sumy
O altă explozie a fost raportată în Sumy.
UPDATE ORA 18:00 – „Rezistența din interiorul Rusiei este în creștere” — Avion Su-27UB incendiat în Ținutul Krasnodar
Un avion de vânătoare rusesc Su-27UB a luat foc pe aerodromul Armavir din Ținutul Krasnodar din Rusia, a raportat agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) pe 26 iulie, sugerând că a fost vorba de un act de sabotaj rusesc.
„Rezistența față de regimul Kremlinului din interiorul Rusiei este în creștere”, a declarat HUR într-un comunicat. Agenția a publicat o înregistrare video care arată aparent incidentul dintr-o perspectivă la persoana întâi. Clipul sugerează că un cocktail Molotov sau un dispozitiv incendiar similar a fost folosit pentru a aprinde aeronava, care a izbucnit în flăcări la scurt timp după aceea.
UPDATE ORA 17:00 – După ce a fost lovită puternic de Ucraina, Rusia speră să „întărească” Flota Mării Negre
Rusia își va consolida Flota Mării Negre cu sisteme robotice marine, nave de război și aeronave suplimentare, a declarat Nikolai Patrușev, șeful Colegiului Maritim al Rusiei, într-un interviu acordat publicației de stat RIA Novosti, publicat pe 25 iulie.
„În anii următori, marinarii din Marea Neagră vor fi întăriți în continuare – odată cu sosirea de noi fregate, corvete, aviație și complexe robotice marine”, a spus Patrușev.
Flota Mării Negre, cu sediul la Sevastopol de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, a suferit pierderi semnificative în timpul războiului împotriva Ucrainei. Atacurile ucrainene cu rachete și drone au forțat Kremlinul să mute o parte a flotei departe de Crimeea ocupată, reducându-și prezența în regiune.
UPDATE ORA 16:00 – Ucraina „dejucă planul rusesc pentru regiunea Sumîi”, spune Zelenski
Forțele ucrainene au respins trupele rusești în regiunea Sumîi, perturbând încercările Moscovei de a-și extinde prezența în regiune, a declarat președintele Volodimir Zelenski pe 26 iulie.
Rusia a deschis un nou front în regiunea Sumîi la începutul lunii iunie, capturând aproximativ o duzină de sate de frontieră. Ofensiva a urmat declarației din luna mai a președintelui Putin, conform căreia Moscova își propunea să creeze o „zonă tampon de securitate” de-a lungul frontierei de nord-est a Ucrainei.
UPDATE ORA 15.00 – 9 morți și 61 de răniți în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei în ultima zi
Cel puțin nouă civili au fost uciși și 61 răniți în urma atacurilor rusești desfășurate în întreaga Ucraină în ultimele 24 de ore, au raportat autoritățile regionale pe 26 iulie.
Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat 208 drone și 27 de rachete peste noapte, vizând orașe și infrastructură din mai multe regiuni.
Apărarea antiaeriană a interceptat 183 de drone și 17 rachete, însă 10 rachete și 25 de drone au lovit nouă locații. Resturi provenite din aparate doborâte au căzut în alte opt locuri.
UPDATE ORA 14.00 – Senatorul american Richard Blumenthal îl avertizează pe Zelenski cu privire la legea anti-corupție
Senatorul democrat american Richard Blumenthal și-a exprimat, pe 25 iulie, sprijinul pentru ucrainenii care protestează împotriva unei legi ce a lipsit două dintre principalele instituții anti-corupție ale țării de independența lor, numind demonstrațiile „democrație în acțiune”.
„Sper că președintele (Volodimir) Zelenski va continua să dea dovadă de transparență și angajament față de combaterea corupției,” a scris Blumenthal. „Credibilitatea și sprijinul său depind de acest lucru.”
Senatorul, un susținător de frunte al sancțiunilor împotriva Rusiei, este coautor al unui proiect de lege bipartizan care ar impune tarife de 500% asupra țărilor ce cumpără petrol, gaze sau uraniu din Rusia.
Declarațiile sale vin în urma mai multor zile de proteste în masă în toată Ucraina și a presiunilor internaționale tot mai mari asupra Kievului de a reveni asupra legii adoptate pe 22 iulie.
UPDATE ORA 13.00 – Lukașenko folosește din nou o strategie pe care Serviciul de Informații Externe al Ucrainei o descrie drept „război hibrid”
Potrivit informațiilor transmise pe 26 iulie, regimul lui Lukașenko facilitează tranzitul migranților ilegali, având ca destinație principală Polonia, punctul de intrare în UE. Migranții provin în special din Africa, Orientul Mijlociu și Afganistan, iar unii ajung prin Libia, fie direct, fie prin Rusia — ceea ce indică o posibilă coordonare între Minsk și Moscova.
Această tactică reflectă criza migrației din 2021, când mii de persoane au fost împinse să traverseze granițele de vest ale Belarusului, ceea ce a dus la acuzații din partea UE de trafic de persoane orchestrat de stat și tentative de destabilizare a țărilor membre. La acea vreme, UE a condamnat acțiunile ca fiind un răspuns calculat la sancțiunile impuse regimului Lukașenko pentru reprimarea internă și apropierea de Rusia.
UPDATE ORA 12.00 – Rusia atacă orașele ucrainene cu rachete balistice peste noapte
Rusia a lansat rachete balistice împotriva Ucrainei peste noapte, pe 26 iulie, cele mai puternice atacuri vizând regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Zaporijia.
Orașul Harkov, din nord-estul țării, a fost atacat pe tot parcursul nopții, în timp ce drone, rachete și bombe aeriene ghidate rusești au lovit orașul și regiunea înconjurătoare.
Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a raportat că patru bombe aeriene KAB rusești au lovit districtul Kyivskyi al orașului. Ulterior, același cartier a fost lovit de două ori de rachete balistice. Un atac cu dronă în districtul Kyvskyi a rănit și un bărbat în vârstă de 57 de ani, a relatat Syniehubov.
UPDATE ORA 11.00 – Dronele ucrainene lovesc o fabrică majoră de echipamente radio militare din Stavropol, Rusia
Dronele ucrainene au lovit în noaptea de 26 iulie fabrica de echipamente radio „Signal” din regiunea Stavropol a Rusiei, a raportat publicația independentă rusă Astra.
Fabrica, situată la aproximativ 500 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina, produce echipamente de război electronic pentru avioanele de pe linia frontului și reprezintă o componentă importantă a complexului militar-industrial al Rusiei.
Aceasta este supusă sancțiunilor din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, Ucrainei și Japoniei. Astra a publicat o înregistrare video care ar arăta o lovitură directă a unei drone asupra uneia dintre clădirile fabricii.
UPDATE ORA 10.00 – Statul Major General: Rusia a pierdut 1.048.330 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022
Rusia a pierdut aproximativ 1.048.330 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 26 iulie.
Numărul include 1.080 de pierderi suferite de forțele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a mai pierdut:
- 11.056 de tancuri
- 23.059 de vehicule blindate de luptă
- 56.371 de vehicule și cisterne de combustibil
- 30.812 sisteme de artilerie
- 1.448 de lansatoare multiple de rachete
- 1.201 sisteme de apărare antiaeriană
- 421 de avioane
- 340 de elicoptere
- 47.959 de drone
- 28 de nave și bărci
- 1 submarin
UPDATE ORA 09.00 – SUA și China s-au confruntat pe tema Ucrainei la ONU
Statele Unite au cerut Chinei, pe 25 iulie, să înceteze sprijinirea războiului dus de Rusia în Ucraina, în timpul unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce a provocat un răspuns dur din partea Beijingului, care a acuzat Washingtonul că mută vina și creează confruntări.
„Dacă China este sinceră în apelurile sale pentru pace, atunci ar trebui să înceteze să alimenteze agresiunea Rusiei”, a declarat ambasadoarea interimară a SUA la ONU, Dorothy Shea, în cadrul reuniunii.
Potrivit Reuters, ambasadoarea americană a făcut apel ca toate țările — numind explicit China — să oprească exporturile de bunuri cu dublă utilizare către Rusia, deoarece acestea susțin producția de armament a Moscovei și alimentează atacurile cu rachete și drone asupra Ucrainei.
UPDATE ORA 08.00 – Erdogan a declarat că va discuta cu Trump pentru a aranja discuțiile dintre Putin și Zelenski
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat pe 25 iulie că intenționează să discute cu președintele rus Vladimir Putin și cu președintele american Donald Trump pentru a explora posibilitatea organizării unei întâlniri față în față între Putin și președintele Volodimir Zelenski la Istanbul.
„În perioada următoare, poate chiar în această săptămână, vom încerca să aducem acești lideri (Putin și Zelenski) împreună la Istanbul, prin noi întâlniri cu domnul Putin și, alături de el, cu domnul Trump”, a spus Erdogan, potrivit Direcției de Comunicare a Turciei.
Comentariile lui Erdogan vin după a treia rundă de negocieri de pace între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul pe 23 iulie, care a durat mai puțin de o oră și s-a încheiat cu un nou refuz al Rusiei de a accepta o încetare completă a focului.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Serbia ar susține impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei odată ce aderarea țării la Uniunea Europeană este aproape, a declarat ministrul sârb al Integrării Europene, Nemanja Starovic, într-un interviu.
Serbia, candidată oficială la UE din 2012, și-a exprimat de mult timp ambiția de a adera la bloc, dar a făcut progrese limitate pe fondul îngrijorărilor legate de statul de drept și al tensiunilor continue cu Kosovo. Starovic a declarat în interviu că, deși Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Moscovei, decizia reflectă mai degrabă pragmatismul economic decât alinierea politică.
„Rusia nu ar fi afectată deloc, dar economia sârbă ar fi afectată într-o măsură enormă”, a spus Starovic. Serbia este pregătită să sprijine sancțiunile UE „atunci când aderarea la UE este la vedere”, a spus Starovic. Potrivit ministrului, aceasta ar însemna cu câteva luni înainte de data aderării.
Răspunzând acuzațiilor că Belgradul nu sprijină suficient Ucraina, ministrul a subliniat că Serbia a condamnat „clar și fără echivoc” războiul Rusiei împotriva Ucrainei. „Când suntem criticați pentru asta, răspunsul meu este simplu: să-i lăsăm pe ucraineni să vorbească în nume propriu”, a spus el.
Președintele sârb Aleksandar Vucic a încercat să mențină un echilibru între Rusia și Occident. În luna mai, Serviciul de Informații Externe al Rusiei a acuzat Serbia că furnizează arme Ucrainei – o afirmație pe care Belgradul a negat-o. Conform unei anchete din 2024 a Financial Times, muniția sârbească a ajuns în Ucraina prin intermediari.
Pe fondul unei anchete tot mai atente, Vucic a anunțat pe 23 iunie că țara suspendă toate exporturile de arme, invocând preocupări legate de securitatea națională și economice.
