- Mai mulți șefi ai serviciilor de informații europene avertizează că Rusia ar putea testa reacția NATO în următoarele luni, inclusiv printr-o incursiune limitată, atacuri cu drone sau provocări de tip „false flag”.
- Serviciul de securitate al Letoniei spune că nu există, în prezent, indicii privind un atac iminent asupra Europei, iar Estonia încearcă să tempereze speculațiile și „panica pe rețelele sociale”.
- Cei trei șefi de servicii de informații intervievați consideră că acțiunile de sabotaj atribuite Rusiei în Europa sunt susceptibile să se intensifice în următoarele luni.
Mai mulţi şefi ai serviciilor de informaţii europene avertizează asupra posibilităţii ca Rusia să testeze, în următoarele luni, reacţia NATO, pe fondul intensificării tensiunilor şi al continuării războiului din Ucraina, scrie The Guardian.
Şeful serviciului de securitate ceh BIS, Michal Koudelka, a declarat că un astfel de scenariu s-ar putea concretiza în „luni, nu ani” şi ar putea include o incursiune limitată pe teritoriul NATO, provocări de tip „false flag”, atacuri cu drone sau o campanie amplă de influenţă. Premierul polonez Donald Tusk a transmis, la rândul său, Parlamentului că evaluările serviciilor sugerează posibilitatea unor atacuri ruseşti cu drone sau rachete asupra teritoriului NATO, cu scopul de a testa Articolul 5, scrie Monitorul Apărării și Securității.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a numit avertismentele lui Tusk drept bine fundamentate şi a convocat liderii partidelor politice şi candidaţii la alegerile prezidenţiale din 2027 pentru o reuniune de urgenţă la Paris.
În acelaşi timp, oficialii din statele baltice adoptă o poziţie mai prudentă în privinţa unui posibil atac iminent. Normunds Mežviets, directorul general al serviciului de securitate al Letoniei, a declarat că nu există, în prezent, indicii privind un atac iminent asupra Europei, deşi există semnale că Moscova îşi pregăteşte capacitatea pentru acţiuni mai ferme pe continent. Potrivit acestuia, rămâne neclar dacă aceste pregătiri fac parte din planuri concrete pentru o operaţiune militară sau dintr-o strategie mai largă menită să răspândească teamă şi incertitudine în societăţile occidentale. Mežviets a subliniat că este adevărat faptul că statele din Europa Occidentală acordă acum o atenţie mai mare ameninţării reprezentate de Rusia. El a amintit că ţările baltice şi Polonia au avertizat în repetate rânduri, înainte de 2022, asupra riscurilor provenite de la Moscova, avertismente care, în opinia sa, nu au fost suficient luate în considerare.
Şi Estonia a încercat să tempereze speculaţiile privind un posibil atac. Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului estonian de Externe, a criticat ceea ce a numit „panică pe reţelele sociale” în legătură cu informaţiile apărute recent şi a transmis că, dacă ar exista motive concrete pentru a se teme de un atac, autorităţile ar comunica acest lucru. Până atunci, oficialul a îndemnat populaţia să rămână calmă şi să continue sprijinul pentru Ucraina. Mesajul reflectă diferenţa dintre evaluările privind pregătirile militare ruseşti şi concluzia că un atac direct asupra unui stat NATO este iminent.
Oficialii cehi şi letoni nu au oferit detalii despre informaţiile de intelligence care au stat la baza avertismentelor privind eventualele planuri ruseşti pentru următoarele luni. De asemenea, aceştia nu au comentat dacă vizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, care a făcut şi o oprire la Riga, ar fi avut legătură cu transmiterea unui avertisment către Kremlin. După vizită, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins informaţiile potrivit cărora Rusia ar pregăti un atac împotriva NATO, afirmând că asemenea speculaţii nu au legătură cu realitatea şi nici cu intenţiile Federaţiei Ruse.
În Europa, persistă, însă, amintirea avertismentelor americane din perioada premergătoare invaziei pe scară largă a Ucrainei din 2022. În lunile de dinaintea atacului, oficialii SUA avertizau, în mod repetat, că Rusia pregăteşte o invazie, în timp ce Kremlinul nega aceste informaţii. Pe măsură ce războiul se apropie de al cincilea an, negocierile pentru încheierea conflictului nu au produs până acum rezultatul dorit, iar Rusia şi Ucraina continuă să intensifice atacurile cu drone şi rachete. În acelaşi timp, Ucraina a lovit în ultimele luni infrastructura petrolieră rusă, inclusiv rafinării şi alte instalaţii.
Moscova a susţinut de mai multe ori că furnizarea de arme, informaţii şi sprijin militar Ucrainei transformă statele occidentale în participanţi la conflict şi le face ţinte legitime. Până acum, Rusia nu a trecut, totuşi, la acţiuni militare directe împotriva unui stat NATO care ar putea declanşa un răspuns coordonat al Alianţei. În schimb, serviciile occidentale susţin că Moscova şi-a intensificat campania de sabotaj în Europa, vizând în special ţările care sprijină cel mai puternic Ucraina. Printre aceste acţiuni se numără şi incidente menite să testeze limitele răspunsului occidental, precum pătrunderea unor drone în spaţiul aerian polonez în urmă cu un an.
Koudelka descrie strategia rusă actuală drept „escaladare pentru dezescaladare”, prin care Kremlinul ar încerca să exploateze punctele vulnerabile ale societăţilor occidentale pentru a reduce sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit evaluării sale, Moscova consideră că o escaladare suficient de puternică ar putea determina unele state europene să îşi reducă sprijinul pentru Kiev. În paralel, administraţia Trump a încercat în ultimele săptămâni să relanseze negocierile de pace. Pe lângă vizita lui Ratcliffe la Moscova, emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner au călătorit în capitala rusă şi au efectuat o primă vizită la Kiev.
În Europa există însă scepticism cu privire la disponibilitatea reală a Kremlinului pentru negocieri. Thomas Nilsson, şeful serviciului suedez de informaţii militare şi securitate, a declarat că nu a observat semne ale unei intenţii serioase a Moscovei de a purta negocieri reale. În opinia sa, conducerea rusă consideră în continuare că îşi poate atinge obiectivele strategice şi foloseşte procesul diplomatic mai degrabă ca instrument tactic. Această evaluare rămâne una atribuită oficialului suedez şi nu reprezintă o confirmare independentă a intenţiilor Kremlinului.
Cei trei şefi de servicii de informaţii intervievaţi au fost de acord asupra unui alt aspect: campania rusă de sabotaj în Europa este probabil să se intensifice în următoarele luni. Nilsson a descris drept un „gamechanger” incidentul recent cu o dronă înarmată la aeroportul din Leipzig, atribuit de autorităţile germane serviciilor de informaţii ruse. Oficialul suedez a subliniat că utilizarea unei drone înarmate într-un aeroport important din centrul Europei ridică nivelul de risc, mai ales dacă astfel de incidente ar putea provoca victime sau afecta infrastructuri critice. În acest context, serviciile europene încearcă să facă diferenţa între ameninţările concrete şi operaţiunile menite să provoace teamă, în timp ce statele NATO îşi ajustează măsurile de securitate în funcţie de evoluţia situaţiei din Ucraina şi de activitatea Rusiei în Europa.