- Maia Sandu a câștigat primul tur al alegerilor cu aproximativ 38% din voturi, dar va intra în turul doi împotriva lui Alexandr Stoianoglo.
- Referendumului privind integrarea în UE a fost strâns, cu 50% dintre voturi favorabile.
- Autoritățile moldovene au acuzat Moscova și pe susținătorii săi interni de implicare într-o campanie de „război hibrid”.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a acuzat duminică seara un „atac fără precedent asupra libertății și democrației țării noastre” din partea „forțelor străine”, conform The Guardian.
Moldovenii s-au prezentat la urne pentru a-și exprima votul în cadrul alegerilor prezidențiale și al referendumului privind aderarea la UE, care au marcat un moment-cheie în lupta dintre Rusia și Occident cu privire la viitorul țării.
Luni, la ora 3:00, cu 97,66% din voturi numărate, 50% dintre moldoveni au votat „da”, conform rezultatelor afișate pe site-ul Comisiei electorale din Moldova.
Rezultatele separate ale alegerilor prezidențiale au arătat că actuala Președintă Sandu a câștigat primul tur de scrutin cu aproximativ 38%, însă în turul doi se va confrunta cu cel mai apropiat concurent al său, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror susținut de socialiștii pro-ruși.
Votul dublu în una dintre cele mai sărace țări din Europa a fost considerat un test crucial pentru agenda pro-europeană a lui Sandu, deoarece aceasta i-a îndemnat pe moldoveni să voteze „da” la referendum pentru a afirma aderarea la UE ca obiectiv constituțional „ireversibil”.
Rezultatele slabe îi vor dezamăgi pe susținătorii lui Sandu și pe aliații săi de la Bruxelles. Sondajele pre-electorale au indicat că Sandu a avut un avans confortabil față de principalul său rival, Stoianoglo, și față de alți candidați, în timp ce sondajele au sugerat că aproximativ 60% dintre alegători au susținut calea pro-UE în perioada premergătoare referendumului.
De la destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a gravitat între cursuri pro-occidentale și pro-ruse, dar sub Sandu și-a accelerat eforturile de a ieși din orbita Moscovei, în special după ce Rusia și-a lansat războiul în Ucraina vecină.
Cele două scrutine au avut loc în contextul în care autoritățile moldovene au susținut că Moscova și acoliții săi au orchestrat o campanie intensă de „război hibrid” pentru a destabiliza țara și a deraia parcursul acesteia către UE.
„Moldova s-a confruntat cu un atac fără precedent asupra libertății și democrației țării noastre, atât astăzi, cât și în ultimele luni”, le-a spus Sandu susținătorilor din capitala Chișinău, duminică, în timp ce voturile erau numărate.
„Așteptăm rezultatele finale și vom răspunde cu decizii ferme”, a adăugat ea.
Printre acuzațiile aduse Moscovei se numără finanțarea grupurilor de opoziție pro-Kremlin, răspândirea dezinformării, amestecul în alegerile locale și susținerea unei scheme majore de cumpărare de voturi.
În special, oficialii l-au acuzat pe omul de afaceri pro-rus fugar Ilan Shor, un oponent vocal al aderării la UE, că a condus o campanie de destabilizare de la Moscova.
La începutul acestei luni, șeful poliției naționale, Viorel Cernăuțanu, l-a acuzat pe Shor și Moscova că au pus la punct o schemă complexă de cumpărare de alegători „în stil mafiot” și că au mituit 130.000 de moldoveni – aproape 10% din prezența normală la vot – pentru a vota împotriva referendumului și în favoarea candidaților favorabili Rusiei, în ceea ce el a numit un „atac direct fără precedent”.
Joi, agențiile de aplicare a legii au declarat că au descoperit, de asemenea, un program în cadrul căruia sute de persoane au fost duse în Rusia pentru a fi instruite să organizeze revolte și tulburări civile.
Moldova a depus cererea de aderare la UE după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, care a fost condamnată dur de Sandu și de mulți din țară, în timp ce zeci de mii de refugiați ucraineni au fugit la Chișinău.
Moldova a început oficial negocierile de aderare la UE în iunie, deși scepticismul rămâne ridicat cu privire la capacitatea țării de a implementa reformele democratice și judiciare necesare în viitorul apropiat.
Stoianoglo, un fost procuror general care a fost demis de Sandu, a îndemnat oamenii să boicoteze referendumul sau să voteze „nu”, descriindu-l drept o mișcare „cinică” de creștere a popularității lui Sandu.
Într-un interviu anterior acordat cotidianului The Guardian, Stoianoglo a negat că ar lucra în numele Rusiei. Dar a refuzat să critice Kremlinul pentru invazia sa din Ucraina și a făcut apel la îmbunătățirea relațiilor cu Moscova.