- Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru reunificarea cu România dacă ar fi organizat un referendum pe această temă.
- Ea a amintit de mișcarea națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, care a dus la independența Moldovei, și a explicat că, în prezent, majoritatea populației nu susține unirea, guvernarea concentrându-se pe integrarea europeană.
- Maia Sandu a subliniat și impactul propagandei sovietice asupra identității naționale, menționând că limba oficială a fost denumită „moldovenească”, deși este identică cu limba română vorbită la București.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un podcast realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart că ar vota pentru reunificarea cu România, dacă ar fi organizat un referendum pe această temă.
„Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi… Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică să supraviețuiască ca democrație și să reziste în fața Rusiei”, a afirmat Maia Sandu.
Președinta a amintit de mișcarea națională de la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, care a condus la independența Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică. „La sfârșitul anilor ’80, am avut această mișcare națională care ne-a adus independența. Și, desigur, au existat discuții despre reunificarea cu România, pentru că Moldova a fost parte a României înainte”, a explicat ea, subliniind însă că nu a existat un referendum care să arate sprijinul real al populației.
Maia Sandu a recunoscut că majoritatea cetățenilor nu susțin unirea în prezent și că guvernarea se concentrează pe integrarea europeană.
„Uitându-mă la sondaje, astăzi nu există o majoritate de oameni care să susțină unirea Moldovei cu România. Dar există o majoritate care susține integrarea în UE și acesta este obiectivul pe care îl urmărim”, a spus ea.
Președinta a comentat și asupra influenței propagandei sovietice asupra identității naționale: „Faptul că până și limba noastră era numită moldovenească, nu română, deși este română, nu există nicio diferență între felul în care se vorbește la București și felul în care se vorbește aici.”
Podcastul a fost înregistrat la Chișinău, la sediul Președinției Republicii Moldova.
