- Rezerviștii din AB, HD și B sunt chemați la pregătire
- Ministerul Apărării pregătește rezerviștii din Alba, Hunedoara și București
- Gradul de prezentare a rezerviștilor la pregătire a fost până acum de 90%
- Vârsta medie a rezervei operaționale este de 48 de ani
- Colonel Mihai Bălțătescu: Rezerviștii care nu se prezintă la unitate pot fi amendați cu mii de lei
- Pregătirea rezerviștilor constă în echipare, hrănire, evaluare psihologică, trageri
- Armata Română are 4.700 de rezerviști voluntari care se pregătesc 15 zile pe an
Ministerul Apărării Naționale a prezentat astăzi exercițiile de mobilizare din anul acesta, ce se vor desfășura în județele Alba, Hinedoara și în București. Reprezentantul Armatei Române a explicat că rezerva operațională este una îmbătrânită, cu o medie de 48 de ani și a avertizat că rezerviști care nu se prezintă la unitate pot fi amendați cu mii de lei.
Colonel Mihai Bălțătescu, directorul exercițiului de mobilizare, a detaliat și principalele activități executate:
„Rezerviștii vor fi echipați. Practic se vor prezenta de dimineață, pentru că activitățile se întind undeva pe durata a 12 ore. Se prezintă la unitatea pe care aceștia o încadrează. Sunt trecuți prin fluxul de echipare, primire, distribuire și de constituire a subunităților. Ceea ce ne propunem noi este pentru 12 ore, deci pentru durata unei singure zile. Ulterior, ei fac o deplasare într-un poligon de tragere – evident, după triajul medical și/sau psihologic, pentru a putea vedea capacitatea acestora pentru a executa ședința de tragere, care nu este foarte complicată. Este cumva de reamintire a deprinderilor pe care aceștia le au în îndeplinirea serviciului militar, după caz”.
Despre pregătirea propusă pentru rezerviști a vorbit Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității.
Câți rezerviști merg anul acesta la pregătire și ce mai exact vor face aceștia? Vor fi ei pregătiți pentru războiul actual?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Mi-a plăcut sinceritatea colonelului Bălțătescu. A spus foarte clar ce vor face militarii. Ei, în primul rând, vor fi luați în evidență, deci vor fi bifați pe o listă, vor fi echipați, după care vor primi o masă caldă, vor fi evaluați din punct de vedere psihologic, fiindcă altfel nu pot executa o ședință de tragere și vor executa o simplă știință de tragere. Practic, pentru un rezervist, acest lucru este, mai degrabă, pierdere de timp, fiindcă nu înseamnă deloc plus valoare în pregătirea lui.
Iar jurnaliștii au tot insistat, inclusiv dacă aceștia vor fi pregătiți pentru război actual al dronelor, iar colonel Bălțătescu a spus foarte clar că „nu, nici vorbă de așa ceva”. Totul este mai mult de fațadă.
De asemenea, România este printre puținele țări din NATO care nu face exerciții cu unitățile militare în care să atașeze și rezerviștii.
Și trebuie să înțelegi că rezerviștii din rezerva operațională sunt cei care intre primii în luptă. Ei nu mai au timp de foarte multă pregătire, ei merg direct la unitate, fiindcă unitățile din România sunt fără militari. Asta ne-a spus ministrul Radu Miruță. Încadrarea este la 61%, deci Armata Română în loc să aibă 75.000 de militari, are undeva la peste 45.000, deci are o lipsă de peste 30.000 de militari. Iar această rezervă operațională, asta va face în primul rând, va completa aceste unități militare.
În momentul în care mergi la instruire, mergi la exerciții de 5 zile, de 7 zile, de cât este o aplicație în zilele acestea, să iei și pe acești oameni să îi pregătești. Fiindcă doar să îi echipezi, să le dai o ciorbă caldă și o fasole cu ciolan și pe urmă să îi pui să tragă, să tragă în ținta piept numărul 4 la 100 de metri fixă, nu mai e așa ceva pe front.
Acum frontul este total diferit, iar oamenii ăștia vor merge la război cu o pregătire zero pentru a supraviețui pe front. Din această cauză, tot ce s-a făcut până acum trebuie regândit.
Astfel de pregătire, astfel de evaluări se făceau în urmă cu 30 de ani, în urmă cu 40 de ani. Ce s-a adăugat în plus este ședința de trageri. Atunci nu se făceau trageri, doar erai chemat la unitate, verificai dacă îți mai vine ținuta, de regulă îți mai adăuga acolo un număr în plus sau doi, depinde cât de mult îți mai creștea burtica. Acum îți dă un pistol construit în anii 60, tragi cu el 5 cartușe, doar dacă trece evaluarea psihologică, și ești trimis acasă după 12 ore de stat în picioare și așteptând să se întâmple ceva.
Pentru un rezervist este o mare pierdere de timp, pentru o Armată – bifează o activitate. Nu este niciun plus pentru o Armată, singurul avantaj al Armatei este că știe pe ce rezerviști se bazează în caz de război. Dar asta o poți face printr-un telefon, nu ai nevoie să chemi oamenii, să-i iei din serviciu, doar să-i echipezi, să le dai o mâncare caldă și să-i pui să tragă cu pistol mitalier.
Sunt foarte multe poligoane în jurul București, unde eu, ca rezervist, dacă vreau să trag, mă duc acolo și trag cu arme mult mai bune decât pistolul mitalieră în modelul 1963.
Cred că ar trebui reevaluat această pregătire a rezervistului, fiindcă în acest moment nu putem vorbi de o pregătire a rezervistului, este mai degrabă de o luare în evidență.
Armata vrea să vadă pe ce rezerve operaționale se bazează în caz de conflict”.
Cu războiul la graniță și cu războiul din Iran, cât de apărată este România în acest moment? De ce mai avem nevoie?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „În acest moment, văzând exercițiile pe care le desfășoară Armata Română, dar și ultimele documente, inclusiv Strategia Națională de Apărare a țării, semnată de Președintele Nicușor Dan, România nu este apărată, deoarece România se bazează în continuare 100% pe NATO și pe partenerul strategic Statele Unite.
Toate țările – inclusiv Finlanda, chiar statele Baltice, Polonia, inclusiv Ungaria – care a înființat de ani de zile trupele teritoriale – au și un plan de rezervă. România nu are acest plan de rezervă.
Am văzut că, în urmă cu o săptămână, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, general-locotenent Marin Ciprian, a fost în Ucraina, unde s-a uitat pe modul de ducere a războiului, dar și pe transformarea armatei ucrainene, fiindcă armata ucraineană nu mai are aceleași unități cum a avut când a intrat în război, fiindcă în acest moment peste 85% din pierderile armatei ruse sunt realizate de către militarii ucraineni cu drone.
Deci nu mai tragi nici cu pușca, nici cu artileria, nici cu tancul, nici cu aviația. Majoritatea pierderilor le creezi cu drone. Deci ai nevoie de foarte mulți militari care să fie specializați în aceste drone, de la software, la realizare, până la dirijare, dacă sunt drone care trebuie dirijate și nu sunt cu Inteligență Artificială. Și acest lucru arată că este o intenție în acest moment, cel puțin la Forțele Terestre, pentru a se adapta la acest război. Acum nu știu dacă și celelalte categorii de forțe au făcut pasul.
De exemplu, Forțele Aeriene care răspund de supravegherea spațiului aerian, nu au făcut mare lucru în apărarea teritoriului român de drone. Și astăzi o dronă rusească a intrat pe teritoriul nostru deasupra Chiliei. Acolo a mai intrat una în urmă cu câteva zile. Deci știi că în zona aia intră drone. Poți să pui două sisteme de artilerie antiaeriană, chiar dacă sunt la Forțele Terestre, faci un grup de lucru, faci o forță din aceasta într-o unitate joint pentru a da dronele jos și cel puțin a încerca să le dai jos.
Ratăm această oportunitate când ai drone care intră la tine în țară. Este și un lucru rău și foarte rău pentru cei care sunt alertați noapte de noapte. Dar ar fi și un lucru bun pentru armată că s-ar antrena să le doboare. N-ar da bani pe drone și ar avea ce să doboare, plus că ar avea o imagine pozitivă. Dar până în acest moment, Armata Română nu a tras nici măcar un glonț sau un proiectil de tun de 20 de milimetri, de 30 de milimetri, nu mai zic de rachetă, fiindcă nici nu prea e cazul să tragi cu rachete în drone. Deci avem multe oportunități, avem multe de schimbat, dar viteza este destul de mică, viteza de adaptare la acest tip de război al dronelor la acest moment este destul de mică”.
