La 23 august 1944, Regele Mihai avea 22 de ani. La 85 de ani, în 2006, într-un interviu realizat de Stelian Tănase, povestește evenimentul de atunci. Documentul acesta excepțional își va găsi într-o zi locul în manualele de istorie. Transcriu un fragment:
„(…) Și atuncea i-am spus, mai deghizat, mai așa, că el ar fi omul care ar trebui să facă acest lucru. Bine, a protestat, bineînțeles, Mihai Antonescu a încercat și el să spună ceva să-l astâmpere puțin, că situația e prea gravă pentru orgolii, Sănătescu care fusese coleg cu el la Cavalerie, și el a încercat. Atuncea Antonescu s-a cam agitat și a spus: <Eu, fără permisul lui Hitler, eu nu pot să fac așa ceva!>. Şi atunci i-a spus Mihai Antonescu, zice: <Cum? Pericolul pentru țară trebuie să treacă prin Hitler> sau ceva de felul ăsta. Și el: <Nu, că eu mi-am dat cuvântul de onoare de ofițer!>. Am mai încercat ceva așa și când am văzut că nu mai e chip de făcut nimic, atunci am spus acea frază pe care o știau ei acolo și zic: <Bun, în cazul ăsta nu mai am nimic altceva de făcut>. Și m-am sculat și au apărut cei trei în ușă, au intrat în salon, au luat o poziție de drepți, s-au dus la Antonescu și au pus mâna pe el. Și atunci a fost un moment de ezitare. Eu am plecat de acolo, fiindcă cu toate neînțelegerile cu el, cu una, cu alta, nu am vrut să fiu prezent, era prea de tot, cum, necum… Când a pus mâna pe el căpitanul acolo, Antonescu zis: <Ce înseamnă asta, Sănătescule?>. Și un moment dat a fost puțin așa (de ezitare n.n.) și a spus (Sănătescu), zice: <Ia mâna de pe domnul mareșal!>. Eu auzeam de afară. Și aghiotantul meu când a văzut asta că putea să o întoarcă rău de tot, a intrat pe ușă și a zis: <Executarea!> şi striga la ei acolo. L-a luat cu mâna, și l-a dus, pe amândoi… Și acolo s-a întâmplat un incident. În casa asta pe care au distrus-o nemţii după aceea, la etaj era o odaie seif mare în care tatăl meu avea colecția lui de timbre, și cum n-aveam ce să facem, ne-am gândit să îi punem acolo așteptând să vedem și, el, când să se urce pe scară, s-a întors către ăștia și a spus: <Mâine o să fiți toți spânzuraţi!> și a scuipat. M-am mirat când am auzit asta. Și i-au dus acolo și i-au închis (…)”.