- O instanță de apel din Franța a decis că lidera extremei drepte, Marine Le Pen, poate participa la alegerile prezidențiale din 2027, deși i-a menținut condamnarea pentru deturnarea fondurilor Uniunii Europene.
- Anterior, Marine Le Pen afirmase că nu va intra în cursa prezidențială dacă va fi obligată să poarte dispozitivul de monitorizare.
- Inițial, pe 31 martie 2025, un tribunal din Paris a condamnat-o pe Marine Le Pen și pe alți 11 membri ai Rassemblement National pentru folosirea ilegală a fondurilor Parlamentului European destinate personalului partidului din Franța.
UPDATE- Marine Le Pen a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din Franța din 2027
Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 2027 și că va ataca la cea mai înaltă instanță a țării condamnarea pentru deturnare de fonduri, condamnare care o obligă să poarte o brățară electronică de monitorizare timp de un an.
„Nu pot face campanie cu o brățară electronică. Vreau să folosesc toate căile legale pentru a-mi demonstra nevinovăția în acest caz”, a declarat lidera partidului Rassemblement National într-un interviu televizat, difuzat în prime time.
Cu doar câteva ore înainte, Curtea de Apel din Paris a găsit-o vinovată de deturnarea a 2,8 milioane de euro din fonduri ale Uniunii Europene, într-o schemă de angajări fictive, însă a decis că poate candida la alegerile prezidențiale chiar dacă va purta brățara electronică.
Marine Le Pen va contesta acum decizia la Curtea de Casație, cea mai înaltă instanță civilă din Franța.
Decizia reprezintă un pariu politic important și pune capăt lunilor de speculații potrivit cărora Le Pen i-ar fi cedat candidatura lui Jordan Bardella, președintele în vârstă de 30 de ani al partidului său.
Întrebată dacă există vreun scenariu în care să nu candideze, Le Pen a răspuns: „Nu, nu există. Sunt aici în această seară ca să vă spun că sunt candidată la alegerile din 2027.”
Ea a declarat că își va începe imediat campania electorală pentru „a începe renașterea Franței” și a precizat că nu își va schimba decizia.
Despre Jordan Bardella, Marine Le Pen a spus că acesta i-a fost alături de ani de zile și că miza este mai importantă decât oricare dintre ei.
„Amândoi avem convingeri. Amândoi privim cu seriozitate acest rol. Și amândoi avem caracter… Încercările prin care am trecut ne-au făcut mai puternici, atât în voință, cât și în calitatea muncii noastre împreună.”
ȘTIREA INIȚIALĂ
O instanță de apel din Franța a decis că lidera extremei drepte, Marine Le Pen, poate participa la alegerile prezidențiale din 2027, deși i-a menținut condamnarea pentru deturnarea fondurilor Uniunii Europene. Politiciana va executa un an de arest la domiciliu, sub supraveghere electronică, după ce instanța a confirmat pedeapsa totală de trei ani de închisoare, dintre care doi ani au fost suspendați, potrivit Le Monde.
Judecătorii au redus și perioada de interdicție privind ocuparea unei funcții publice la 15 luni. Formal, sancțiunea este de 45 de luni, însă 30 de luni au fost suspendate. Le Pen a primit și o amendă de 100.000 de euro.
În aceste condiții, lidera Rassemblement National rămâne eligibilă pentru scrutinul prezidențial din 2027, chiar dacă, în cazul în care va purta o brățară electronică, campania electorală ar putea deveni dificil de organizat. Primul tur al alegerilor este programat în aprilie, iar al doilea în mai.
Anterior, Marine Le Pen afirmase că nu va intra în cursa prezidențială dacă va fi obligată să poarte dispozitivul de monitorizare.
„Când ești candidat la alegerile prezidențiale, trebuie să ai libertate deplină de mișcare, iar acest lucru nu este posibil dacă porți o brățară electronică de monitorizare”, declara ea pentru LCI.
Le Pen are posibilitatea de a solicita o reducere a pedepsei în ianuarie 2027.
Inițial, pe 31 martie 2025, un tribunal din Paris a condamnat-o pe Marine Le Pen și pe alți 11 membri ai Rassemblement National pentru folosirea ilegală a fondurilor Parlamentului European destinate personalului partidului din Franța. Atunci, instanța i-a interzis să candideze timp de cinci ani, măsură care a intrat imediat în vigoare.
După pronunțarea verdictului, Le Pen l-a calificat drept „o decizie politică” și „o zi fatidică pentru democrația noastră”, susținând că scopul acestuia este împiedicarea candidaturii sale la alegerile din 2027.
Decizia a fost susținută de mai mulți lideri și personalități apropiate de tabăra naționalistă, inclusiv Viktor Orbán, Elon Musk, Kremlinul și Donald Trump, care a descris cazul drept o „vânătoare de vrăjitoare”.
