#MAS TALKS | Interviu exclusiv cu John Bolton, fostul consilier pe securitate naţională al preşedintelui Donald Trump: Sunt foarte îngrijorat că Donald Trump va scoate SUA din NATO. El crede că Putin îi este prieten, dar Putin nu vede lucrurile la fel

John Bolton, fost ambasador al SUA la ONU şi fost consilier pe securitate naţională al preşedintelui Donald Trump, în primul mandat, a acord un interviu în exclusivitate Monitorul Apărării şi Securităţii despre relaţia SUA-Rusia, războiul din Ucraina, perspectiva ieşirii SUA din NATO şi dacă statele europene s-ar putea apăra singure, precum şi despre politica SUA faţă de Iran şi războiul din Gaza.

Idei principale:

• Donald Trump nu are deloc o strategie faţă de războiul din Ucraina. Asta îi face fericiţi pe oamenii de la Kremlin;
• Trump crede că el şi Putin sunt prieteni. Nu asta crede Vladimir Putin;
• China vede că administraţia Trump nu este dispusă să sprijine pe deplin Ucraina şi ajunge la concluzia că, dacă SUA şi NATO nu vor apăra victima agresiunii din Europa de Est, nu vor apăra nici o victimă agresiunii din Asia de Est;
• Putin ne-a prezentat foaia lui de parcurs. Vrea refacerea Imperiului rus;
• Acordul pe minerale nu va descuraja un atac rusesc în Ucraina;
• Sunt foarte, foarte îngrijorat că Trump se va retrage din NATO;
• Un acord de încetare a focului va fi considerat permanent de statele europene şi temporar de Rusia;
• Statele europene nu se pot apăra fără SUA în acest moment;
• Donald Trump dăunează, diplomatic, imaginii SUA;
• Este un moment foarte bun ca Israelul să atace programul iranian nuclear.

MAS: Vă mulţumesc din nou că aţi acceptat să vorbiţi cu mine, ambasador Bolton. Ştiu că avem un timp limitat, aşa că voi începe discuţia. De fapt, plănuiam să încep această discuţie cu criza de la graniţa cu România, războiul din Ucraina, dar se pare că avem de fapt o mică criză care se întâmplă chiar acum la Washington din cauza acelui articol publicat în The Atlantic şi a acelui jurnalist care a spus că a avut acces pentru câteva zile la grupul de pe Signal referitor la atacul SUA asupra rebelilor Houthi din Yemen. Deci, prima mea întrebare ar fi ce părere aveţi despre acest articol şi despre ce a spus jurnalistul şi ce ne spune asta despre administraţia Casei Albe în acest moment şi despre oamenii din jurul preşedintelui Donald Trump?  

Amb. John Bolton: Ei bine, este o situaţie foarte gravă. Îmi este greu să-mi imaginez că cineva ar fi folosit Signal pentru a comunica astfel de informaţii, indiferent dacă acestea au fost clasificate sau nu sau doar sensibile şi că nu ar fi folosit un canal de comunicaţii guvernamental securizat. Ştii, când vorbeşti despre o problemă, în special despre o problemă precum dacă vei folosi sau nu forţa militară împotriva Houthiilor din Yemen,  discuţia poate include informaţii neclasificate, informaţii foarte clasificate, informaţii minim clasificate. Nu poţi gândi şi separa în mintea ta la fel de repede cum vorbeşti  pe măsură ce o discuţie de grup se desfăşoară, să mai distingi ceea ce este clasificat şi ce nu.

Deci, modalitatea corectă de a face acest lucru, modalitatea sigură de a o face, este fie să existe o întâlnire personală în camera de criză (eng. Situation Room), fie să se utilizeze un canal de comunicaţii securizat, video, telecomunicaţii, telefon, e-mail, oricare ar fi acesta. De aceea, guvernul Statelor Unite a cheltuit atâţia bani de-a lungul atâtor ani pentru a încerca să aibă canale de comunicare sigure. Deci, nu înţeleg, nu pot să înţeleg de ce cineva ar ieşi în afara canalelor pe care fiecare dintre oficialii care sunt în acel grup de chat, poate cu una sau două excepţii, le au pe birou şi le au acasă şi le au cu ei în maşini.

MAS: Acum, revenind la războiul din Ucraina, am avut o mulţime de discuţii recent, atât în ​​Arabia Saudită, dar am avut şi câteva conversaţii telefonice între preşedintele Donald Trump, preşedintele Volodymir Zelenski şi preşedintele Vladimir Putin. Am avut şi acea întâlnire la sfârşitul lunii februarie la Casa Albă. Ce părere aveţi despre toate aceste discuţii despre războiul din Ucraina? Credeţi că preşedintele Donald Trump are o strategie clară, să zicem, când vine vorba despre cum ar trebui să se încheie acest război?

Amb. John Bolton: Ei bine, nu cred că are deloc strategie şi cred că asta face parte din problemă. Cred că problema mai mare este că el a schimbat efectiv poziţia Statelor Unite la 180 de grade, de la sprijinirea Ucrainei la sprijinirea Rusiei. El a spus, după conversaţia sa cu Putin din februarie, că SUA nu vor sprijini revenirea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ucrainene, că nu vor sprijini apartenenţa la NATO, nu vor sprijini garanţiile de securitate ale NATO, nu vor sprijini garanţiile de securitate ale SUA. Şi, într-adevăr, singurul lucru la care s-ar mai putea gândi Kremlinul este, să spunem, că nu s-au gândit să ceară mai mult, pentru că ar fi putut foarte bine să fi primit.

Cred că atitudinea faţă de preşedintele Zelenski în Biroul Oval a fost un semnal teribil pentru Putin. Nu contează cine a avut dreptate sau cine a început-o sau cine a fost rău cu cine sau orice altceva de genul ăsta. A fost un semnal că această ţară pe care a invadat-o Rusia are o problemă reală în relaţiile liderilor săi cu preşedintele Statelor Unite. Asta nu poate decât să-i facă fericiţi pe oamenii de la Kremlin. Deci, toate aceste discuţii despre încetarea focului sunt importante, desigur, dar nu cred că există prea multe dovezi că vom vedea un acord rapid privind încetarea (n.r. completă) a focului din motive precum faptul că pentru Putin nu ar fi suficient de bun. Nu vrea o încetare rapidă a focului.

El crede că situaţia de pe câmpul de luptă nu se mişcă în direcţia lui. Aş crede că Rusia şi-ar dori un acord având în vedere costul teribil suferit în termeni umani şi monetari, în ultimii trei ani. Dar acesta nu este punctul de vedere al lui Putin, aparent.

Şi, astfel, pe măsură ce timpul trece, el crede că poziţia de negociere a Rusiei este îmbunătăţită, are mai multe pârghii, deci, asta urmăreşte.

MAS: Dar în ce poziţia lasă Ucraina toate aceste discuţii? Pentru că vorbim şi despre preşedintele Donald Trump care spune că Ucraina nu are viitor în NATO, cel puţin în viitorul apropiat…

Amb. John Bolton: Ei bine, cred că sunt veşti proaste pentru Ucraina. Şi cred că suspendarea ajutorului militar al SUA, inclusiv a informaţiilor către Ucraina după întâlnirea Biroului Oval, a fost un semn că Trump pur şi simplu este pregătit să folosească acest sprijin critic ca pârghie asupra Ucrainei. Şi Putin poate vedea asta, de asemenea. Acum, dacă alţi membri ai NATO ar putea să-şi intensifice sprijinul şi să furnizeze cât mai multă muniţie, cam câte arme ar putea SUA să ofere, chiar dacă SUA ar renunţa, atunci Ucraina şi-ar putea continua rezistenţa la nesfârşit.

Dar nu este deloc clar că Europa poate face asta. Şi din nou, cred că toată lumea poate vedea rezultatul aici şi faptul că se înclină în direcţia Rusiei.

MAS: Am văzut, de când preşedintele Donald Trump a început mandatul că are, să zicem, o atitudine mai pozitivă faţă de Kremlin şi faţă de însuşi preşedintele Vladimir Putin. Ce părere aveţi despre această viitoare relaţie dintre SUA şi Rusia şi, de asemenea, despre această aşa-zisă strategie care, potrivit unor experţi, ar presupune că Donald Trump vrea să rupă efectiv relaţiile China-Rusia şi de aceea este mai deschis, să spunem, faţă de Kremlin?

Amb. John Bolton: Ei bine, Trump crede că, în afacerile internaţionale, dacă are relaţii bune cu Vladimir Putin, personal, asta înseamnă că SUA au relaţii bune de la stat la stat cu Rusia. El crede că el şi Putin sunt prieteni. Nu asta crede Vladimir Putin. Şi nu crede că relaţiile personale prevalează asupra considerentelor de interes naţional. Crede că ştie care sunt interesele Rusiei. Nu cred că Trump înţelege cu adevărat care sunt interesele Americii.

Deci, Putin îl consideră pe Trump uşor de manipulat şi cred că asta a încercat să facă în ultimele două luni. Cu siguranţă, ideea de a încerca să despartă Rusia de China pentru a preveni dezvoltarea acestei axe între Beijing şi Moscova – care se formează în mod clar – pentru a înceta perfecţionarea ei, are absolut sens. Dar ideea că o capitulare în faţa Rusiei, în Ucraina, îi va îndepărta  pe ruşi de China este exact opusul a ceea ce se va întâmpla.

Acest lucru va convinge Rusia că Occidentul este slab, că legăturile pe care le are cu China – ajutorul pe care i l-a oferit China în multe privinţe în timpul războiului cu Ucraina – reprezintă politica potrivită pentru Rusia. Deci, îl va conduce mai aproape de China, nu îl va îndepărta de China.

MAS: Ar putea această relaţie dintre SUA şi Rusia chiar acum sub preşedintele Donald Trump să dea nişte semnale Chinei? Pentru că ştim că are nişte ambiţii faţă de Taiwan.

Amb. John Bolton:  Ei bine, sunt foarte îngrijorat de această percepţie. Cred că Trump este o aberaţie în politica americană. Nu cred că reprezintă majoritatea opiniei publice americane. Nu cred că de aceea oamenii l-au votat în noiembrie. Ei nu au votat pentru a schimba taberele,  de la Ucraina la Rusia. Au votat pe motive economice, nu pe politica externă. Dar este adevărat că China vede că administraţia Trump nu este dispusă să sprijine pe deplin Ucraina şi ajunge la concluzia că, dacă SUA şi NATO nu vor apăra victima agresiunii din Europa de Est, nu vor apăra nici o victimă agresiunii din Asia de Est.

Deci, dacă aş fi în Taiwan, aş fi foarte îngrijorat de acest lucru, pentru că cred că chinezii urmăresc ceea ce se întâmplă în Ucraina şi în acest conflict în general, la fel de atent ca oricare dintre noi.

MAS: Ştiu că l-aţi întâlnit şi pe preşedintele Vladimir Putin în 2018. Am citit-o în cartea dvs., dar am văzut şi rapoartele de atunci. Întrebarea mea pentru dumneavoastră ar fi, din conversaţia, să spunem, pe care aţi avut-o cu preşedintele Putin, care credeţi că este strategia lui pe termen lung faţă de Ucraina, care sunt ambiţiile, obiectivele sale? Este dispus să semneze un acord de pace chiar acum?

Amb. John Bolton: Ei bine, l-am întâlnit pentru prima dată pe preşedintele Putin în octombrie 2001, la scurt timp după 9/11, şi m-am întâlnit cu el de câteva ori de atunci. Cred că ştie exact ce vrea. Şi a şi declarat, ca lumea să o audă, în 2005, într-un discurs adresat Dumei de Stat a Rusiei, când a spus că destrămarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX.

Şi a spus şi în alte discursuri în anii de după aceea, practic, că a vrut să recreeze Imperiul Rus, nu Uniunea Sovietică, ci Imperiul Rus. Şi prin această tendinţă naţionalistă rusă crede că Ucraina nu a fost niciodată o ţară separată şi nu ar trebui să fie o ţară separată, nici Belarus, nici o mare parte din restul fostei Uniuni Sovietice. Aşadar, cred că Putin ne-a oferit foaia lui de parcurs.

Şi nu se va opri, cred, decât dacă va fi oprit militar de Ucraina şi aliaţii ei. El poate fi de acord cu o încetare a focului, din motivele pe care le-am menţionat mai devreme, că a suferit costuri grele în acest război. Dar ar fi, inevitabil, doar o încetare temporară a focului, poate că ar dura câţiva ani.

La urma urmei, prima sa invazie a Ucrainei a fost în 2014 şi a aşteptat opt ​​ani pentru a doua. Aşa că el crede că timpul este de partea lui, şi pe termen lung. El poate fi la un moment dat mulţumit de o încetare a focului, pe care Ucraina şi Occidentul o pot considera permanentă, dar pe care el o va considera temporară.

MAS: Şi când vine vorba de acest acord de pace, avem deja câteva, să zicem, detalii pe masă, sau cel puţin pe masa europeană, pentru că am văzut discuţii despre posibila misiune de menţinere a păcii în Ucraina cu trupele europene şi poate ceva sprijin aerian al SUA. Desigur, am văzut şi discuţii despre posibile garanţii de securitate din SUA sau garanţii europene pentru Ucraina. Deci, ce credeţi despre toate astea? Credeţi că am putea vedea în viitor astfel de trupe în Ucraina, cu sprijinul aerian al SUA?

Amb. John Bolton: Ei bine, cred că este foarte puţin probabil. Nu cred că Trump vrea participarea SUA într-o forţă de menţinere a păcii. Putin a spus că, indiferent cum ar arăta o forţă de menţinere a păcii, nu vor exista trupe NATO în Ucraina. Şi, chiar şi în discuţiile pe care membrii europeni NATO le-au purtat, în ultimele câteva săptămâni, nu am detectat nicio claritate în ceea ce cred ei că ar fi misiunea forţei de menţinere a păcii.

Ar fi o forţă care ar încerca să prevină o încălcare, care ar fi pregătită să-şi folosească propria forţă militară împotriva Rusiei dacă ar încerca să încalce încetarea focului? Sau ar fi mai degrabă o forţă tradiţională de menţinere a păcii a Naţiunilor Unite, în care trupele de menţinere a păcii sunt observatori, ei urmăresc ce se întâmplă, pot încerca să medieze, dar regulile lor de angajare permit folosirea forţei doar în autoapărarea forţelor de menţinere a păcii. Acestea sunt două tipuri radical diferite de menţinerea păcii. Şi nu cred că Europa a rezolvat ce vrea.

Deci, multe dintre aceste detalii sunt foarte speculative şi nu cred că ar oferi prea multă linişte Ucrainei, deoarece cu cât este mai mică extinderea militară a forţei de menţinere a păcii, cu atât este mai puţin capabilă să prevină o încălcare rusă.

MAS: Ştim, de asemenea, că există discuţii despre posibilul acord pe minerale dintre SUA şi Ucraina. Trebuia să fie semnat la sfârşitul lunii februarie, dar nu a fost după acea întâlnire de la Casa Albă. Acum se pare că au ajuns la un acord şi acest contract ar putea fi semnat în curând. Credeţi că semnarea acestui acord ar putea oferi Ucrainei, să zicem, mai multe oportunităţi sau posibilitatea de a face mai multe cereri la masa negocierilor, susţinută poate de SUA?

Amb. John Bolton:  Ei bine, cred că faptul că Trump a spus clar că doreşte acest acord îl face un acord pe care Ucraina va trebui să-l accepte, chiar dacă ei consideră că nu este neapărat o idee bună. Trump consideră că a atins două obiective, cred.

Numărul unu: rambursarea SUA, întoarcerea ajutorului pentru costul asistenţei oferite Ucrainei. Ştii bine, însă, când Biden a oferit asistenţă, nu a cerut-o.  Nu cred că Ucraina o va face oricum, până la urmă.

Dar Trump a spus, de asemenea, că investiţia SUA în activităţi miniere extinse în Ucraina ar fi o altă formă de securitate, că ar descuraja ruşii să invadeze. Şi tot ce pot spune este că am auzit de multă vreme această teorie despre economia care descurajează forţa militară.

Ştim despre cartea care a apărut în 1910, numită The Great Illusion in Britain, care spunea că Europa este atât de integrată acum sau cum costul războiului ar fi atât de mare că nu va mai fi niciodată război pe continentul european. Şi, desigur, patru ani mai târziu, a izbucnit Primul Război Mondial. Deci, interesul minier al SUA nu ar descuraja Rusia dacă ar crede că ar putea învinge.

Şi ar fi bucuroşi ruşii să spună că, după ce noua graniţă ar acoperi locul unde ar fi minele, s-ar bucura să aibă acţiuni minerit în Rusia, care nu mai este Ucraina. Deci, acesta este un lucru pe care Trump îl are în cap. După cum spuneam, cred că Ucraina va trebui să fie de acord cu asta.

Nu îl consider până la urmă atât de semnificativ (n.r. acordul pe minerale).

MAS: Când vine vorba de relaţia dintre SUA, NATO şi Europa, am văzut comentarii ale unor oficiali americani şi chiar ale preşedintelui Donald Trump însuşi despre faptul că statele europene nu fac suficient pentru apărare. Şi acum unii lideri europeni se tem că SUA s-ar putea retrage din NATO, iar aceasta este o discuţie care a avut loc şi în 2018. Deci, credeţi că există vreo posibilitate acum ca SUA să se retragă din NATO sau poate să reducă importanţa acestei alianţe?

Amb. John Bolton: Ei bine, sunt foarte, foarte îngrijorat că Trump se va retrage din NATO. Am scris în cartea mea despre incidentul din 2018 de la summitul Bruxelles-NATO, când a fost foarte, foarte aproape de retragere.

Şi nu cred că s-a răzgândit. Nu înţelege cum funcţionează Alianţa. El crede, practic, că Statele Unite apără Europa, că noi nu scoatem nimic din ea, că Europa nu plăteşte.

Ei bine, nu aşa funcţionează NATO. Dacă aş crede că aşa funcţionează NATO, nici eu nu aş fi în favoarea ei. Dar NATO sporeşte nu numai securitatea membrilor europeni, ci şi securitatea americană.

Trump pur şi simplu nu înţelege asta. Şi cred că au existat o serie de sugestii că, de exemplu, SUA nu ar sări în apărarea ţărilor NATO care nu cheltuiesc 2% din PIB pentru apărare. Aceasta este o formulă complet imposibil de realizat.

Dacă te uiţi la Europa, este ca o amestecătură privind cine este la 2%, cine nu este la 2%. Nu poţi funcţiona din punct de vedere militar, sărind procentajele astfel între ţări. Şi cred că consilierii lui Trump ştiu asta.

Ei ştiu că acesta este un pas către o retragere oficială a Statelor Unite, ceea ce cred că ar fi o greşeală catastrofală pentru America şi pentru Alianţă în ansamblu.

MAS: Dar cum ar trebui liderii europeni să abordeze, de fapt, administraţia Trump când vine vorba de această chestiune? Pentru că deja au promis că vor creşte cheltuielile militare.

Amb. John Bolton: Corect. Ei bine, Trump a mai spus că crede că acum toată lumea ar trebui să cheltuiască nu 2%, ci 5% din PIB pentru apărare. Cred că atât ar trebui să cheltuiască SUA. Cred că avem ameninţări globale la care trebuie să facem faţă.

Deci Europa va trebui să treacă de la 2 oricum la 3, 4%, ceva de genul ăsta. El  demonstrează doar că nu este vorba despre suma exactă pe care membrii europeni o cheltuiesc sau nu o cheltuiesc pentru apărare. Trump pur şi simplu nu se gândeşte prea mult la Alianţă.

Şi este înconjurat de oameni din administraţia sa – aşa cum vedem din această scurgere din Atlantic, inclusiv vicepreşedintele J.D. Vance – care nu par să aibă prea multă afecţiune pentru Europa. Şi aceasta este o problemă reală şi care va continua.

MAS: Dar credeţi că, dacă SUA nu se hotărăşte să se retragă din NATO, toate aceste tensiuni, toate aceste discuţii ar putea provoca de fapt o ruptură în cadrul NATO? Pentru că vedem deja nişte state care, să spunem, favorizează această poziţie a preşedintelui Donald Trump.

Amb. John Bolton: Ei bine, cred că unele dintre comentariile făcute de liderii europeni sunt foarte riscante, pentru că atunci când spui lucruri precum, de exemplu, cancelarul Merz al Germaniei a spus că vrea ca Germania să fie independentă de Statele Unite, sau Kaja Kallas, purtătorul de cuvânt al UE pentru politica externă, că Occidentul are nevoie de un nou lider… Trebuie să fii atent ca aceasta să nu pară că este o permisiune pentru ca Trump să se retragă din NATO. Să spună (n.r. Trump), uite, europenii cred că se pot descurca singuri. Dacă nu ne vor, vom pleca. Nici o problemă. Nu cred că este răspunsul corect. În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică a avut ca unul dintre obiectivele sale principale scindarea Occidentului şi nu au reuşit.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Rusia a pierdut Războiul Rece. Dar acum suntem în proces de „despărţire” şi există potenţial foarte, foarte dăunător dacă vom continua să facem asta.

MAS: Care sunt consecinţele acestor declaraţii, să spunem, făcute de preşedintele Donald Trump atunci când vine vorba de Europa despre dezangajare sau poate reducerea numărului de trupe în Europa? Care credeţi că vor fi consecinţele pe termen lung? Pentru că am văzut şi, de exemplu, că unele companii americane, companii americane de apărare, să zicem, suportă consecinţele, pentru că se vorbeşte atât de mult despre F-35-ul şi cum să nu fie cumpărat de unele state europene pentru că ei cred că SUA s-ar putea dezangaja la un moment dat din punctul de vedere al securităţii şi ar putea considera un stat european un inamic.

Amb. John Bolton: Ei bine, arată de ce toată această chestiune este atât de dăunătoare şi se leagă şi de propunerile tarifare ale lui Trump, care sunt într-adevăr analfabete din punct de vedere economic. Adică, există probleme mari în sistemul comercial internaţional, majoritatea cauzate de China. Şi ceea ce ar trebui să facem este să ne unim cu aliaţii europeni, cu Japonia, Coreea de Sud, Canada şi să formăm un front comun împotriva abuzurilor Chinei asupra sistemului comercial, să nu intrăm într-un război comercial cu prietenii noştri.

Şi va avea impactul asupra industriei americane de apărare şi aerospaţială de reducere a vânzărilor în Europa, dăunând astfel producătorilor americani, deşi  Trump spune că tarifele sale sunt menite să ajute. Totul este o nebunie pentru că este o reflecţie a incoerenţei lui Trump. Nu are o viziune strategică.

Nu face mare strategie. El nu face politică aşa cum înţelegem noi acest termen. Este o serie de decizii tranzacţionale, fără legătură, care au adesea consecinţe conflictuale.

MAS: Am mai putea spune, în tot acest context, că SUA sunt încă un aliat de încredere pentru Europa? Să ne imaginăm că mâine, ipotetic, o ţară inamică atacă, să zicem, Estonia, de exemplu. credeţi că SUA ar ajuta acea ţară?

Amb. John Bolton: Ei bine, cred că tot ar fi. Cred că este important să facem distincţia între Trump, pe de o parte, şi restul Americii, pe de altă parte. Aceasta nu a fost o problemă care a fost dezbătută în timpul campaniei din 2024.

Nimeni nu a spus că va apăra ţările NATO. S-a vorbit de probleme economice, de probleme sociale, practic de probleme interne. Opinia publică din SUA, doar în câteva sondaje recente, a fost întrebată „credeţi că Trump s-a apropiat prea mult de Rusia?” şi marea majoritate a oamenilor spune, „da, credem că s-a apropiat prea mult”.

Aşa că cred că Europa ar trebui să privească o perspectivă pe termen mai lung decât doar preşedinţia Trump. Şi înţeleg pagubele pe care le-a provocat deja şi probabil le va provoca în următoarele 46 de luni, dar va veni un moment pe 20 ianuarie 2029, mai exact când va pleca din funcţie. Şi securitatea membrilor europeni ai NATO este o problemă care va dura cu mult mai mult de 46 de luni.

Aşa că cred că oamenii trebuie să strângă din dinţi, să recunoască că trecem printr-o perioadă dificilă, dar să încerce să ţină cont de perspectiva pe termen mai lung. Dacă despărţim NATO, va fi foarte greu de restabilit. Şi asta va face atât membrii europeni ai NATO, cât şi Statele Unite ale Americii mai vulnerabili.

MAS: Dar credeţi că statele europene au potenţialul de a se apăra efectiv fără ajutorul Statelor Unite ale Americii?

Amb. John Bolton: Ei bine, cu siguranţă nu în acest moment. Şi ştii, cred că poate oamenii pot înţelege de ce mulţi în America cred că europenii sunt, aşa cum a spus Barack Obama „free riders”. Deci, fiecare membru al NATO a fost de acord în 2014, în mod voluntar, că până în 2024, cheltuielile lor de apărare vor fi de 2% sau mai mult din PIB.

Şi nu toţi sunt încă acolo. Şi chiar şi Germania, care a trecut de pragul de 2% în 2024, până de curând, părea că merge din nou la vale. Cred că este important, pentru respectul de sine al ţărilor europene, să-şi facă partea echitabilă din responsabilităţi.

Dar cred că este, de asemenea, important ca Statele Unite să rămână angajate, pentru că suntem mai bine cu Alianţa NATO, la fel ca şi membrii europeni ai NATO. Nu mi-e frică să vorbesc despre interesul personal în acest sens. Adică, nu apărăm Europa pentru că suntem oameni drăguţi, deşi suntem oameni drăguţi.

Încercăm să descurajăm conflictul arătând cea mai mare formă de unitate şi forţă, astfel încât adversarii sau potenţialii adversari, precum Rusia şi China, să spună că nici măcar nu vor lua în considerare utilizarea forţei militare împotriva membrilor NATO. Ar fi prea periculos. Asta păstrează liniştea.

MAS: Când vine vorba de relaţia SUA-România, am văzut unele instituţii conservatoare din SUA cerând administraţiei Trump să reducă prezenţa trupelor în România, pentru că ştim că avem mii de soldaţi americani aici în România şi, de asemenea, să înceteze modernizarea bazei MK, care ar trebui să fie în viitor un hub logistic pentru NATO. De ce credeţi că vine de la conservatori şi s-ar putea întâmpla asta în viitor?

Amb. John Bolton: Ei bine, aceasta este aripa izolaţionistă a conservatorismului în America, în Partidul Republican. Întotdeauna a existat un grup de oameni care au fost izolaţionişti.

Au dispărut în mare parte în 1945. Se întorc, din când în când, şi s-au întors în administraţia Trump. Adică, puteţi vedea asta foarte clar.

Dar nu cred că acea poziţie reprezintă o majoritate, chiar şi în cadrul Partidului Republican, cu atât mai puţin în întreaga ţară. Deci, acestea sunt probleme politice de moment în Statele Unite. Sunt înrăutăţite de Donald Trump. Este adevărat. Dar revin la punctul pe care l-am spus acum o clipă. Vor fi patru ani grei cu Trump.

Dar perspectiva pe termen mai lung este ceea ce trebuie să avem în vedere, deoarece preocupările pe termen lung privind pacea şi securitatea în zona Atlanticului de Nord nu vor dispărea. Vor fi mai uşor de rezolvat odată ce Trump va dispărea, dacă putem evita să creăm mai multe daune între timp. Recunosc că Trump provoacă daune acum.

Îi spun doar părţii europene atât: nu o înrăutăţi (n.r. situaţia).

MAS: Acum aş dori să mă opresc puţin asupra a ceea ce se întâmplă în regiunea Orientului Mijlociu şi, de asemenea, a ceea ce se întâmplă în relaţia dintre SUA, Israel şi Iran. Războiul despre care preşedintele Donald Trump a spus că s-a oprit, adică războiul din Gaza dintre Israel şi Hamas, a fost reluat în urmă cu o săptămână, când israelienii au încălcat încetarea focului. Deci, ce părere aveţi despre asta? Credeţi că SUA vor sprijini Israelul în atacarea şi distrugerea infrastructurii Hamas din Gaza?

Amb. John Bolton: Da, cred că Israelul a distrus Hamas, a afectat substanţial Hezbollah-ul în Liban. Dar sunt încă, în mod evident, capabili să lupte şi să desfăşoare operaţiuni teroriste. Aşa că cred că este aproape sigur că Israelul va reveni la tipurile vechi de operaţiuni atât împotriva Hamas, cât şi împotriva Hezbollah, operaţiuni pe care le-a desfăşurat de mai multe ori de la atacul din 7 octombrie.

Şi cred că SUA îi vor sprijini. Întrebarea adevărată este, în cele din urmă, dacă la un moment dat, în viitorul relativ apropiat, Israelul decide atace programul iranian de arme nucleare. Cred că este un moment foarte bun pentru ei să facă asta.

Cred că programul iranian este o ameninţare, nu doar pentru Israel, este o ameninţare de proliferare pentru întreaga lume. Aşa că aş spera ca SUA să ajute Israelul pentru că nu depinde doar de Israel să facă faţă ameninţării pe care Iranul o reprezintă la nivel nuclear.

MAS: Deci credeţi că SUA ar putea încerca în viitor să reducă programul nuclear al Iranului sau posibilitatea ca Iranul să dezvolte arme nucleare?

Amb. John Bolton: Ei bine, cred că Iranul este foarte aproape.

Adică, cred că acordul din 2015 nu ar fi oprit Iranul. Nu cred că şi-au oprit activităţile de îmbogăţire. Evident, acordul acum este aproape de data de expirare, în orice caz.

Şi cred că, având în vedere ceea ce am văzut din Coreea de Nord, care a ajutat Iranul în programul său nuclear şi care a detonat şase dispozitive nucleare în ultimii ani, arată că Iranul ar putea trece la armament în orice moment. Cu siguranţă, este foarte riscant şi suntem îngrijoraţi că Rusia şi China au furnizat Iranului informaţii tehnice despre armele nucleare şi rachetele balistice. Aşa că, mai degrabă, decât să ajungă la nivelul mai avansat la care a atins Coreea de Nord, este în interesul tuturor din întreaga lume să oprească Iranul acum.

Cred că Israelul poate face asta. Cred că SUA îi poate ajuta. Aş face-o mai devreme decât mai târziu.

MAS: Cu siguranţă vedem un trio între Rusia, Coreea de Nord şi Iran. Dacă în posibilitatea ca SUA să încerce să reducă acest program pentru a distruge acest program nuclear al Iranului, credeţi că aceste ţări ar ajuta direct Iranul?

Amb. John Bolton: Nu, nu cred. Cred că nu au mijloacele s-o facă.

Un lucru pe care l-a făcut Israelul este, în raidurile anterioare, că a distrus sistemele de apărare aeriană S-300 pe care Rusia le-a furnizat Iranului şi, de asemenea, după căderea regimului Assad în Siria, a distrus S-300-urile pe care Rusia le-a dat Siriei. Asta înseamnă că Israelul are o cale clară peste Siria, peste Irak, spre Iran. Dar pericolul este, şi sunt sigur că aceste discuţii sunt deja în desfăşurare, că Iranul a cerut ruşilor să furnizeze mai multe S-300 sau sistemul mai sofisticat de apărare aeriană S-400.

Deci, nu cred că are rost ca Israelul să aştepte ca asta să se întâmple. Este un alt motiv pentru care, dacă vor merge după programul nuclear iranian, mai devreme este mai bine decât mai târziu.