România plutește pe apele politicii internaționale precum corabia beată a lui Arthur Rimbaud, cu deosebirea că nu caută absolutul. O pilotează o firmă de lobby, plătită cu bani grei. (Ambasadorul român la Washington e doar un „standee” – o siluetă antropomorfă din carton, în mărime naturală, exorbitant de scumpă în cazul nostru).
Strategia firmei “Eversheds Sutherland (US) LLP” este să îl măgulească pe președintele Donald J. Trump, transmițându-i mesaje din partea lui Nicușor Daniel Dan prin intermediul presei MAGA. I se ticluiesc op-ed-uri (articole de opinie) de un penibil fără egal sau/și i se deschid ușile unor televiziuni, cum s-a întâmplat ieri la canalul TV Newsmax. Am reținut ce trebuia, adică esențialul, după interviul acordat într-o emisiune intitulată „Wake Up America”: „Preşedintele Trump are dreptate (…). Încă o dată, preşedintele Trump are dreptate”.
Nu merg până într-acolo cu futilul încât să mai dau citate din opera publicistică a președintelui Dan. Aleg să navighez cu corabia lui Rimbaud, ca să vă puteți alege cu ceva din acest adânc oftat al meu. (Traducerea versurilor: Petre Solomon).
„(…) Peninsulă-mproșcată pe țărm cu găinațuri
De paseri cârcotașe, cu ochi bălai, pluteam
Până simțeam că-n plase de-otgoane și de lațuri
Coboară înecații, de-a-ndoaselea !… Eram
O navă rătăcită sub părul mării, – împinsă
De vânturi în eterul lipsit de paseri; eu
Nici de-ale Hansei pânze n-aș fi putut fi prinsă;
Scheletu-mi beat de apă ar fi plutit mereu;
Eu, sloboda odraslă a fumului și-a ceții,
Ce sfredeleam chiar cerul, roșcat precum un zid
Ce poartă – hrană dulce, visată de poeții
Blajini – licheni de soare și muci de-azur limpid (…)”.