Metoda „Phoenix” face ravagii în România: statul pierde sute de milioane de euro. Cum funcționează

Bancnote romanesti, lei cu Caragiale si Blaga. Sursa Foto: Profimedia
  • Statul român pierde anual sute de milioane de lei de pe urma unor scheme de natură infracțională, puse la punct de câteva rețele care operează în domeniul securității private.
  • Deși este vorba despre mai multe firme, sunt cam aceleași personaje care păgubesc Statul și economia României.
  • Obiective de interes național și companii care gestionează proiecte sensibile ajung să fie „păzite” de formă. Iau astfel naștere vulnerabilități care culminează cu creșterea insecurității publice.
  • Caracatița rețelei de (in)securitate privată are ramificații politice.

De ani de zile, Statul român este prejudiciat la scară mare printr-o schema complexă de natură infracțională pusă la punct de o serie de așa-ziși „oameni de afaceri” care operează în domeniul firmelor de pază. Prejudiciile aduse anual bugetului de stat prin aceste mecanisme infracționale sunt de ordinul zecilor de milioane de euro. Asta înseamnă, de fapt, sute de milioane de euro acumulate în ultimul deceniu în circuite ale economiei subterane, cu tot ceea ce mai mișună prin canalele muncii la negru și ale influențelor politice care interferează cu afacerile. În curând, vom scoate la lumină amploarea acestui fenomen.

Economia neagră are pază și protecție

Surse din sectorul acesta de activitate, care au studiat metoda „Phoenix” de la apariția sa până în prezent, trag concluzia că fenomenul nu s-ar putea manifesta pe o perioadă atât de îndelungată fără o protecție de la cele mai înalte niveluri.

Pe canale ilicite și bine protejate de ochii lumii, se scurg bani nefiscalizați și, evident, iau naștere circuite paralele de control și decizie în care banii negri dictează direcția în care merge piața și, în cele din urmă, cine trebuie să supraviețuiască și cine să dispară. Discutăm despre companii care au în spate personaje compromise prin abateri sistematice de la lege și care – după toate indiciile – sunt nu doar tolerați, ci și protejați de oameni politici, direct sau prin interpuși din organe de control.

Schema de fraudare, cunoscută în mediul specialiștilor sub numele de metoda„Phoenix”, este complexă și exploatează atât carențe legislative, cât și imperfecțiuni ale felului în care Statul execută controlul și aplicarea legii. Totul este însă posibil din cauza corupției și a intereselor ascunse care leagă politicieni și funcționari publici.

Prețurile care ruinează Statul, licitațiile și concurența

Mai întâi, este vorba despre „aranjarea” sau exploatarea imperfecțiunilor legii în cazul unor licitații prin care autorități publice sau companii de stat încheie contracte cu firme de securitate privată. În astfel de situații, adjudecarea se face pe baza criteriului „cel mai mic preț”, în ciuda evidenței faptului că prețul respectiv nu poate acoperi în mod real costurile pentru prestarea serviciilor de securitate privată. Folosirea „prețului de ruinare” este o strategie deliberată a unei întreprinderi pentru a elimina concurenții de pe piață. Oferirea de servicii la prețuri inferioare costurilor de producție, deși nerentabilă economic, este deseori folosită de firmele de securitate privată „abonate” la contractele cu Statul.

Pentru companiile care preferă să joace corect într-o economie de piață și care se luptă cu „metodiștii Phoenix” de zeci de ani, este de neînțeles cum nici până la această oră nu s-a pus capăt unor practici care fac gaură la bugetul României, care afectează siguranța cetățenilor, care creează vulnerabilități în paza unor obiective economice sensibile și care, în cele din urmă, aruncă o pată pe obrazul întregii categorii de firme și de antreprenori din acest segment de activitate. Singura explicație – care rămâne încă ne-infirmată de acțiunile poliției și ale politicienilor – este aceea că rețeaua de ilegalități este protejată de un lanț complet de beneficiari cu ramificații în politică și în poliție.

Unii se sustrag de la obligații prin schimbarea identității

Odată câștigată licitația pentru servicii de securitate prin practicarea „prețului de ruinare”, pierderile și datoriile încep să se acumuleze. Pentru a se sustrage de la plata datoriilor și pentru a continua ulterior activitatea economică de natură infracțională printr-o nouă companie, asociații lichidează în mod deliberat firma care a câștigat contractul cu autoritatea publică. Banii intră în economia subterană, apoi ies din nou la suprafață prin companii cu altă identitate, dar cu aproape aceiași asociați.

Pentru noi toți, prima consecință este că la bugetul țării nu mai ajung taxele și impozitele cuvenite de pe urma activității acestor „antreprenori”. Lichidate cu rea intenție, companiile din sistemul „Phoenix” generează pagube și terților creditori care sunt de bună credință. Pentru impactul sever pe care îl produce, metoda este considerată drept fraudă în Australia și în Marea Britanie. La noi, încă mai așteaptă să fie recunoscută și tratată ca o problemă gravă de corupție și de siguranță națională, totodată. De ce?

Pe lângă bunăstarea românilor, este afectată și piața serviciilor de securitate privată. Practici nocive, unele complet ilegale, altele la limita legalității, duc la pierderi masive de bani, pun în pericol unele dintre cele mai sensibile obiective economice de importanță națională și compromit încrederea în companiile private. 

În mod cert, perturbările pe care aceștia le creează în piață poartă parfumul unor așa-zise competențe native de a se descurca în orice împrejurări și de a demonstra, uneori în răspăr cu legea, că nu contează ceea ce scrie la literă, ci ceea ce se interpretează printre rânduri. Fără școală de management, dar cu „școala vieții”, actorii principali din spatele fraudelor mizează încă pe slăbiciunile umane care fac posibilă arhitectura sistemului „Phoenix”.

Ce ramificații politice are caracatița din sectorul securității private?

Domeniul securității private are puțin peste 1.500 de firme. Aproape 90% dintre acestea, de-abia realizează un sfert din cifra de afaceri a sectorului. Sunt foarte multe firme care nu au o pondere semnificativă și, prin urmare, nici nu pot să influențeze piața. Sunt ținute, mai degrabă, pe modul „supraviețuire”.

Șocant, cam o treime din firmele de pază nu au declarat vreun angajat anul trecut, dar au raportat o cifră de afaceri de 77.000.000 lei. Adică, aproximativ 16 milioane de euro! Cum au reușit acest miracol? Cum de nu au aflat alții „rețeta” acestui succes?

Altă chestiune: 335 de companii din sectorul securității private au declarat pierderi. Deși numărul lor este în scădere, comparativ cu anii precedenți, este problematic faptul că în această categorie – cu pierderi an de an – se înscriu cam aceleași firme și oamenii din spatele lor. De ce se petrec aceste anomalii?

Ne întrebăm, pe bună dreptate, cine are interes să perpetueze această situație? Cine și de ce interferează cu bunul mers al pieței extrem de specializate și foarte sensibile pentru siguranța cetățenilor, a business-urilor și – nu de puține ori – a unor obiective speciale din economia națională? Cine și de ce acoperă aranjamentele și pierderile extrem de mari de pe piață? Vom dezvolta temele în articole viitoare și vom vedea până unde se ramifică legăturile „metodiștilor Phoenix” cu alte domenii.