Mihai Covaci, președinte ACOAR, despre efectele negative ale creșterii taxării sectorului cultural

  • Considerăm că se cuvine să finanțați proiectele culturale din taxarea altor sectoare economice, mai profitabile, și, în tot cazul, mai extinse, mai relevante, decât din banii sectorului cultural privat – nișat și sărac, spune președintele Mihai Covaci.
  • Acesta susține că se dorește testarea, de Ministerul Culturii, în premieră, a corporate tax-ul de care se vorbește pe scena politică, pe sectorul de economie culturală.
  • În Romania își desfășoară activitatea cinci case de licitație de artă și carte (Alis, Artmark, Historic, Quadro și Ans Azura).

Mihai Covaci, președintele Asociației Comercianților de Opere de Artă din România (ACOAR), referindu-se la proiectul de OUG pentru modificarea OG 51/98 privind finantarea proiectelor culturale, în ceea ce privește articolele prin care este propusă majorarea taxelor asupra activităților culturale ale operatorilor economici, face următoarele afirmații despre efectele negative pe care le-ar avea aceste măsuri din sectorul cultural.

Acesta susține că taxa AFCN asupra caselor de licitație crește cu 8000%. În prezent, taxa AFCN este de 5% din venitul unui operator economic de activitate culturală constând în punerea in circulatie, prin modalitatea licitației, de bunuri culturale mobile clasate. Ponderea bunurilor culturale mobile importante în activitatea unei case de licitatie este cca. 0,1%, iar taxa de 5% se aplica asupra venitului propriu al casei de licitație, adică asupra comisionului casei, scăzut cu TVA inclusiv.

„Prin proiect propuneți ca taxa de 5% să poarte a) asupra tuturor încasărilor casei de licitație, adică nu doar asupra venitului propriu, ci și asupra prețului pe care casa îl plătește mai departe celor pe care îi intermediază, respectiv b) asupra tuturor categoriilor de bunuri, clasate sau neclasate. Cu alte cuvinte, asupra întregii cifre de afaceri a caselor de licitație de artă și carte. Așadar, extindeți baza de taxare de la 0,1% din bunuri la 100% din bunuri, respectiv de la 5% din comision la 5% din întreaga încasare, inclusiv cea intermediată, așadar, în medie, de încă opt ori; în total, creșteți taxa AFCN asupra activității caselor de licitație cu 8000%”, susține președintele ACOAR, Mihai Covaci.

Acesta susține că prin noile modificări este dezechilibrată economia culturală.

„Piața românească de artă numără mii de operatori economici de activitate culturală, dintre care doar câteva sute v-au cerut autorizarea. Operatorii autorizati sunt listați Cimec. De ce această taxă de 5% din cifra de afaceri cu bunuri culturale să vizeze cinci operatori economici din miile de operatori economici? Care ar fi justificarea socială și normativă? De ce vânzarea prin licitație, iar nu din galerie sau privată, ar fi cuiul lui Pepelea, diferența impozitabilă? Doar pentru că cele cinci case de licitație sunt singurele care contabilizează toate tranzacțiile și fiscalizează toate veniturile? Este mai ușor de luat de la cei care deja plătesc?”, afirmă președintele ACOAR, Mihai Covaci.

„Atragem respectuos atenția că impactul acestei taxe este minimal, raportat la faptul că sunt doar cinci plătitori, dintre care unii termină anul cu profit, iar alții îl termină cu pierdere. Raportat la rezultatele financiare ale lui 2020, aplicând această nouă taxă AFCN, ați strânge la buget cca. 80.000 euro. Dar ați falimenta probabil 2-3 case de licitație din 5”, spune președintele ACOAR, Mihai Covaci.