Ministerul de Finanţe a publicat proiectele legilor Bugetului pe 2026: ţinta de deficit bugetar a rămas la 6,2% din PIB, iar creşterea economică anticipată la 1%. Cum arată toţi parametri bugetari pentru acest an

• Ţinta de venituri bugetare este de 36% din PIB, o ţintă niciodată atinsă în vremurile recente, în condiţiile în care media veniturilor bugetare anuale oscilează, de 20 de ani, între 30 şi 33% din PIB.
• Deficitul bugetar ar urma să scadă la 6,2% din PIB de la 7,6% din PIB în 2025.
• Cât despre cheltuieli, acestea au fost fixate la 42,3% din PIB cu o reducere a cheltuielilor de personal de la 8,8% din PIB, în 2025, la 8,2%, în acest an.

Ţinta de venituri bugetare este de 36% din PIB, o ţintă niciodată atinsă în vremurile recente, în condiţiile în care media veniturilor bugetare anuale oscilează, de 20 de ani, între 30 şi 33% din PIB, scrie Ziarul Financiar. Cât despre cheltuieli, acestea se menţin la aproape acelaşi nivel ca anul trecut (42,3% din PIB, în 2026, faţă de 42,4% din PIB în 2026). Deficitul bugetar ar urma să scadă la 6,2% din PIB de la 7,6% din PIB în 2025.

Aşadar, consolidarea fiscală ar urma să se facă mai degrabă pe seama veniturilor, nu a cheltuielilor care, totuşi, au fost îngheţate. Privind tabloul general al aşteptărilor, se vede că accentul este pus, mai cu seamă, pe fondurile UE. Acestea ar urma să crească de la 4% din PIB, la 4,8% din PIB. În veniturile bugetare asta înseamnă o creştere de la 11,5% din total venituri, în 2025, la 13,4%, în anul curent. Adică un plus de la UE de 16 mld. lei faţă de 2025, până la un total de 98 mld. lei (19,6 mld. euro). În total, România poate lua de la UE, în 2026, 20 mld. euro (fonduri structurale, din PNRR, plăţi directe în agricultură, etc). Altfel spus, Finanţele au bugetat toate fondurile posibil a fi absorbite de la UE şi nu au luat în seamă nicio abatere – de pildă ca PNRR să nu meargă cum este anticipat (a se vedea eşecurile din trecut).

Cât despre cheltuieli, acestea au fost fixate la 42,3% din PIB cu o reducere a cheltuielilor de personal de la 8,8% din PIB, în 2025, la 8,2%, în acest an. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile ar urma să coboare modest, de la 5,3% din PIB la 5,2% din PIB, iar cele cu asistenţa socială de la 13,1% din PIB la 12,2% din PIB. Cresc însă cheltuielile cu dobânzile, de la 2,6% din PIB, la 3% din PIB, ceea ce înseamnă 31 de miliarde de lei (6,2 mld. euro). Cresc şi cheltuielile de investiţii (din buget şi din fonduri UE) până a 8% din PIB (7,2% din PIB în 2025), ceea ce înseamnă cheltuieli totale de 164 mld. lei (aproape 33 mld. euro).

Deficitul bugetar pe standardul ESA este estimat la 6,2% din PIB, urmând ca acesta să ajungă, în 2029, la 3,2% din PIB, respectiv o reducere de 2,8 puncte procentuale faţă de 2026 urmând ca, din 2031, să se conformeze regulamentelor europene (se iese din procedura „deficitului excesiv”). Finanţele admit că o deviere de la acest calandar de consolidare fiscală ar înfuria pieţele, acesta fiind, probabil, şi motivul pentru care, în proiectul de buget, ţinta de deficit de 6,2% din PIB, convenită cu Bruxelles-ul, a fost menţinută, în ciuda turbulenţelor din ultimele zile provocate de criza din Golf care ar putea să oblige, pe viitor, guvernul să slăbească constrângerile.

Potrivit Finanţelor, luând în considerare nivelul prognozat al deficitelor bugetare pentru 2026 – 2029, precum şi prognozele curente a indicatorilor macroeconomici, estimarea este că, la sfârşitul lui 2026, ponderea datoriei guvernamentale brute se va situa la nivelul de 61,8% în PIB. Dacă se au în vedere activele financiare lichide, nivelul datoriei guverna­mentale nete (repre­zentând datoria guverna­mentală brută minus activele financiare lichide) se va situa la 51,5% din PIB.