- Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a respins vineri cererea Rusiei de a-și retrage trupele din Bulgaria și România, a declarat purtătoarea sa de cuvânt.
- Potrivit purtătoarei de cuvânt, „NATO rămâne vigilentă și continuă să evalueze necesitatea de a întări partea estică a alianței noastre”.
- Această cerere a fost făcută în contextul tensiunilor sporite dintre NATO și Rusia din cauza Ucrainei.
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a respins vineri cererea Rusiei de a-și retrage trupele din Bulgaria și România, a declarat purtătoarea sa de cuvânt.
Advertisment
Potrivit purtătoarei de cuvânt, „NATO rămâne vigilentă și continuă să evalueze necesitatea de a întări partea estică a alianței noastre”.
Rusia solicită semnarea unor acorduri pentru ca NATO să înceteze procesul de extindere și să revină la sistemul de securitate construit în Europa după sfârșitul Războiului Rece și dizolvarea Uniunii Sovietice.
Recomandări
Această cerere a fost făcută în contextul tensiunilor sporite dintre NATO și Rusia din cauza Ucrainei.
Guvernul rus a construit o capacitate militară uriașă de-a lungul graniței cu Ucraina și cere ca NATO să refuze fostului stat sovietic statutul de membru al alianței.
La această cerere, NATO răspunde că nu este de competența Rusiei să decidă ce țări pot sau nu pot adera la organizație.
Cererea de retragere a „forțelor, echipamentelor și armamentului străin” din România și Bulgaria a fost formulată în timpul discuțiilor dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat american Antony Blinken la Geneva, Elveția.
În prezent, NATO are aproximativ 1.000 de soldați americani, 140 de soldați italieni și 250 de soldați polonezi detașați în România, deși Franța a anunțat deja că este pregătită să trimită trupe pentru a consolida prezența alianței în această țară.
Între timp, Bulgaria a încheiat un acord cu SUA pentru o tabără de antrenament pentru 2.500 de soldați, cu un maxim de 5.000 în perioade de rotație.
Sua ar putea trimite curând cinci elicoptere MI-17
Administrația Biden a acordat permisiunea țărilor baltice Lituania, Letonia și Estonia să trimită arme fabricate în SUA în Ucraina, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană Stinger și arme antitanc Javelin, au declarat oficiali americani și europeni. Decizia, care a fost raportată pentru prima dată de Politico, marchează o escaladare a confruntării Occidentului cu Moscova, pe măsură ce țările pregătesc Kievul să se apere în cazul unei invazii rusești.
Administrația Biden a informat, de asemenea, Congresul că va oferi Ucrainei cinci elicoptere de transport Mi-17, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.
Purtătorul de cuvânt a refuzat să discute despre transferurile de armament din țările baltice, dar a adăugat că „Statele Unite și aliații și partenerii săi sunt împreună pentru a accelera asistența de securitate pentru Ucraina”. „Suntem în strânsă legătură cu partenerii noștri ucraineni și cu aliații noștri din NATO în această privință și folosim toate instrumentele de cooperare în domeniul securității disponibile pentru a ajuta Ucraina să își consolideze apărarea în fața agresiunii rusești în creștere”.
În același timp, în timp ce membrii NATO și-au exprimat în unanimitate, luna aceasta, sprijinul pentru menținerea politicii „ușilor deschise” a alianței, care ar putea permite o eventuală aderare a Ucrainei, aceștia au poziții diferite în ceea ce privește aderarea Kievului și modul exact în care ar trebui să răspundă la un atac rusesc.
Jim Townsend, care a ocupat funcția de înalt oficial al Pentagonului pentru Europa, a declarat că un punct major de divergență îl reprezintă potențialele sancțiuni legate de sectorul energetic.