- NATO discută acordarea unei autorități mai mari comandantului suprem aliat din Europa pentru a putea reacționa mai rapid la amenințările aeriene, inclusiv dronele.
- Măsura vine pe fondul intensificării incidentelor cu drone și încălcărilor spațiului aerian în statele de pe flancul estic, precum Polonia, România, Estonia și Letonia.
- Propunerea ar reduce dependența de aprobările naționale și ar unifica apărarea aeriană și antirachetă NATO într-un sistem mai flexibil și mai rapid de reacție.
Țările membre ale NATO pregătesc o posibilă modificare a regulilor de angajare în apărarea aeriană, care ar urma să ofere comandantului suprem aliat din Europa mai multă libertate de acțiune în neutralizarea dronelor ostile, potrivit unor surse diplomatice citate de POLITICO.
Decizia ar putea fi aprobată în cadrul summitului NATO programat la începutul lunii iulie, la Ankara, și vine pe fondul creșterii numărului de incidente aeriene în spațiul aliat, inclusiv pătrunderi de drone în Polonia și România, încălcări ale spațiului aerian în Estonia și apariții suspecte deasupra Letoniei.
În prezent, regulile NATO impun ca statele membre să stabilească individual condițiile de utilizare a forței, ceea ce limitează capacitatea de reacție rapidă a comandamentului aliat. Noua propunere ar urma să reducă aceste constrângeri, oferindu-i generalului american Alexus Grynkewich, comandantul suprem aliat în Europa, mai multă flexibilitate în redistribuirea resurselor și stabilirea nivelurilor de alertă fără aprobări prealabile în fiecare caz.
De asemenea, planul prevede integrarea mai strânsă a sistemelor de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței cu misiunile de poliție aeriană desfășurate deasupra flancului estic, transformându-le într-un cadru unificat de apărare aeriană.
Oficialii NATO susțin că actualul sistem, bazat pe așa-numitele „rezerve” naționale, creează un mozaic de reguli care îngreunează răspunsul rapid la amenințări. În contextul intensificării incursiunilor cu drone și al atacurilor cu rachete în regiune, mai mulți aliați consideră că este necesară o abordare centralizată, la nivelul întregii Alianțe.
Propunerea a fost discutată în ultimele luni între reprezentanții celor 32 de state membre, iar dezbaterile continuă înaintea summitului decisiv.