- Premierul israelian Benjamin Netanyahu respinge planul de armistițiu susținut de SUA și continuă operațiunile militare în Gaza, deși Hamas a acceptat oficial propunerea.
- Acordul e blocat de cerința Hamas ca Israelul să se retragă total înainte de a începe dezarmarea, în timp ce partenerii de extremă dreapta din coaliția lui Netanyahu se opun oricărei retrageri.
- Criza umanitară se adâncește: peste 73.000 de palestinieni au murit de la începutul războiului, iar cei peste două milioane de locuitori sunt strămutați, confruntându-se cu foamete, boli și distrugeri masive.
Israel a continuat operațiunile militare în Gaza, intensificând loviturile după ce președintele american Donald Trump a anunțat un „acord istoric” pentru următoarea fază a armistițiului, confrom Le Monde. Zeci de palestinieni, inclusiv femei și copii, au fost uciși sau răniți în ultimele zile. Hamas a acceptat propunerea de armistițiu, dar premierul Benjamin Netanyahu a exclus retragerea forțelor din enclavă.
Planul, intermediat de Egipt, Qatar, Turcia și SUA, prevede ca Hamas să înceapă un proces etapizat de dezarmare, iar Israelul să se retragă în etape. Guvernarea civilă ar urma să fie transferată unui comitet tehnocrat palestinian, urmată de reconstrucție și o forță internațională de stabilizare. Trump a numit acordul un „pas monumental către pace”.
Netanyahu însă a respins planul, insistând că armata israeliană nu se va retrage până când Hamas nu va fi complet dezarmată și a anunțat că va rămâne în așa-numitele zone de securitate „atât cât este necesar”. Hamas a acceptat oficial propunerea, dar pune condiții clare: dezarmarea nu poate avea loc cât timp forțele israeliene rămân în Gaza și atacurile continuă. Orice predare a armamentului depinde de o retragere totală, încetarea ostilităților și progrese către statalitate.
Ministrul israelian Itamar Ben Gvir a catalogat planul „inacceptabil”, cerând continuarea operațiunilor militare. Între timp, loviturile israeliene continuă, iar numărul morților palestinieni a depășit 1.250 de la intrarea în vigoare a armistițiului. Pe lângă opoziția internă, Netanyahu se confruntă cu alegeri parlamentare pe 27 octombrie, primele după izbucnirea războiului.
Coaliția sa depinde de partide de extremă dreapta care se opun retragerii, iar acceptarea planului i-ar putea periclita poziția politică. Criticile internaționale cresc: Egipt, Qatar și Turcia au condamnat „violările” armistițiului, catalogând atacurile asupra spitalelor drept „încălcări flagrante ale dreptului internațional”. Criza umanitară se adâncește: peste 73.000 de palestinieni au murit de la începutul războiului, iar cei peste două milioane de locuitori sunt strămutați, confruntându-se cu foamete, boli și distrugeri masive.
Dacă planul eșuează, riscul extinderii instabilității regionale crește, iar suferința civililor se prelungește. În plus, ignorarea apelurilor internaționale erodează încrederea în mecanismele de soluționare a crizelor. Alegerile din Israel ar putea schimba cursul, dar până atunci, fiecare zi de luptă adâncește o catastrofă umanitară.
