- Nicușor Dan a promulgat Legea integrității, în forma adoptată de Parlament.
- Nicușor Dan își menține însă obiecțiile de neconstituționalitate și cere Parlamentului să reexamineze legea în toamnă, considerând-o vulnerabilă la interpretări.
- România risca să piardă 770 mil. euro din fondurile PNRR, fără promulgarea Legii ANI
Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, în forma transmisă de Parlamentul României. Decizia lui Nicușor Dan vine, însă, însoțită de o serie de rezerve, acesta precizând că își menține argumentele formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate adresată Curții Constituționale.
Nicușor Dan a explicat că, dacă nu ar fi existat riscul ca România să piardă fonduri din PNRR și ar fi fost timp pentru dezbatere, ar fi retrimis legea în Parlament pentru reexaminare.
„Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”, a spus președintele.
Deși a promulgat legea, Nicușor Dan nu consideră că problemele semnalate în legătură cu forma actuală a actului normativ sunt rezolvate. La momentul promulgării, Nicușor Dan a solicitat Parlamentului să reia discuțiile asupra prevederilor legii în sesiunea parlamentară de toamnă.
„Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a adăugat Nicușor Dan.
Rămâne de văzut dacă legislativul va răspunde acestei cereri și cum va modifica legea.
Ce prevederi din Legea ANI îl nemulțumesc pe Nicușor Dan
Legea Integrității contestată de Nicușor Dan modifică regulile privind declarațiile de avere și interese și înăsprește anumite sancțiuni pentru aleșii și demnitarii aflați în situații de incompatibilitate sau conflict de interese.
Nicușor Dan nu a contestat necesitatea unei legislații mai stricte în acest domeniu, ci anumite prevederi ale legii, pe care le-a considerat vulnerabile din punct de vedere constituțional. Printre principalele sale obiecții s-au numărat efectele retroactive ale unor sancțiuni și obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și interese.
România a avut un termen limită precis: 31 august 2026. Până atunci, Legea Integrității trebuia adoptată, promulgată și publicată în Monitorul Oficial, pentru ca România să poată considera îndeplinit jalonul din PNRR. De acest jalon depind aproximativ 770–771 de milioane de euro din fondurile europene.