- Nicușor Dan convoacă CSAT la o săptămână după atacurile Rusiei în apele teritoriale
- The Guardian: Marea Neagră este mai periculoasă pentru marinari decât Strâmtoarea Ormuz
- Cel puțin 23 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți în urma atacurilor
- Rusia este suspectată că atacă navele comerciale pentru a bloca exporturile Ucrainei
- NATO promite să întărească apărarea și supravegherea în Marea Neagră, inclusiv împotriva dronelor
- Atacurile asupra navelor comerciale cresc costurile asigurărilor și amenință transporturile maritime din Marea Neagră
- România nu are o strategie pentru apărarea la Marea Neagră
Marea Neagră devine mai periculoasă pentru navigatori decât Strâmtoarea Ormuz, avertizează The Guardian.
Șase nave comerciale au fost atacate cu drone în doar zece zile, în apropierea României și Bulgariei. Publicația britanică arată că numărul marinarilor pierduți în aceste atacuri îl depășește pe cel al militarilor americani uciși în întregul război cu Iranul.
Experții atribuie Rusiei majoritatea atacurilor, iar Nicușor Dan a discutat cu șeful NATO despre securitatea Mării Negre și a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru joi, 22 octombrie.
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Atacurile s-au înmulțit în Marea Neagră. Ce măsuri ar putea să ia România, având în vedere instalarea noului guvern în această seară?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Avem o situație de securitate nemaiîntâlnită până în acest moment, și anume atacuri în apele teritoriale ale României, deci pe teritoriul României, în condiții în care România nu este parte a unui conflict.
Și această situație gravă cumva a rămas fără o reacție din partea statului român. Președintele Nicușor Dan a promis o reacție încă de joia trecută, când s-au produs atacurile, până acum nu s-a întâmplat absolut nimic.
Vreau să spun așa că m-am și amuzat astăzi când am citit un titlu undeva în care zicea, era ceva de genul: „Nicușor Dan face un CSAT de urgență după atacurile din Marea Neagră”. Nu e nicio urgență, e la o săptămână distanță. Bulgaria a făcut imediat, în aceeași zi, o întrunire de urgență. Nouă ne trebuie o săptămână să discutăm.
Bulgaria nu doar că a făcut această întrunire imediat, dar aflăm că a și primit din partea Statelor Unite acest avion de război care să supravegheze bucata lor de Marea Neagră. România se mișcă cu încetinitorul, iar nimeni nu are timp să stea după președintele Nicușor Dan sau după cine mai este acolo la butoane. Avem deja restanțe foarte mari, că nu știm ce s-a întâmplat cu drona care a explodat. Surse spun că drona ar fi fost controlată de Rusia prin război electronic. Deci, situația este foarte, foarte gravă și noi ne jucăm de-a politicul în acest moment. N-am văzut nici astăzi, vorbeai de un nou guvern, să ia cineva o poziție destul de serioasă, fiindcă toată lumea este implicată în problemele stricte de partid sau de grup.
Așa că, în acest moment, trebuie să recunoaștem că România este ne-apărată la Marea Neagră. România este singură la Marea Neagră. Avem piloți spanioli care acționează pentru protecția spațiului aerian, dar la Marea Neagră, România este singură. Vorbim doar de o misiune în comun cu Bulgaria și cu Turcia pentru deminare, dar când vine vorba de securitate, România este singură și nu are încă mijloacele necesare să lupte cu aceste drone. Se folosește o singură procedură: aeronave care lansează rachete foarte scumpe, de peste 500.000 de euro bucata, pentru a da jos drone, depinde de tipul lor: de 10.000, dacă e Gerbera, 50.000, dacă este Shahed sau Geran 3, și 100.000–200.000, dacă sunt Geran 4 sau 5. Deci, oricum, mult mai sub nivelul rachetelor. De aici rezultă faptul că forțele navale române sunt în inferioritate când vine vorba de capabilități în acest moment.
Acolo ar fi trebuit, în apele teritoriale sau la granița apelor teritoriale, să avem nave dislocate, nave care să aibă senzori, să vadă aceste drone și arme care să poată să dea jos dronele care intră în spațiul aerian al României. Noi folosim doar aeronave, fiindcă navele noastre nu sunt încă pregătite pentru acest tip de război, chiar dacă nu mai durează mult și intrăm în al șaselea an. Situația este într-adevăr gravă. Nu trebuiau să ne spună britanicii, o știam și noi, numai că în România, în spațiul public, nu se discută despre această problemă încă.
Au murit 18 militari americani în Iran, în Orientul Mijlociu, din cauza atacurilor iraniene. Alți doi militari au murit prin accidente, deci 20 de militari în total, în timp ce în apele teritoriale ale României s-a scufundat o navă cu tot echipajul și nu toți au fost salvați. O altă navă s-a scufundat în zona economică exclusivă a Bulgariei, la fel, cu tot echipajul la bord, și niciun marinar nu a fost salvat.
Toate aceste lucruri, plus faptul că au fost 6 atacuri în ultimele 10 zile, și doar luna aceasta au fost 20 de atacuri, arată clar că intenția Rusiei este foarte clară, și anume să închidă gurile Dunării deocamdată pentru navele ucrainene, dar nu știm ce va urma”.
Vom avea și un ministru nou la apărare, Radu Oprea. La ce ne așteptăm?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Criza de securitate a României a atins niște cote în acest moment care e clar că ne depășesc capacitățile. M-am uitat la capitolul apărare din programul de guvernare, nu are absolut nicio măsură care să ajute la rezolvarea acestor probleme, dar nici măcar una, nu există viziune la Ministerul Apărării Naționale și automat nu există viziune nici la politicieni.
Armata Română în acest moment trebuie transformată. Ea acum este pregătită pentru misiuni de menținere a păcii, acele misiuni pe care le-a executat zeci de ani în Afganistan și Irak, pentru asta este Armata Română pregătită în acest moment, nu este pregătită să apere teritoriul național, ea trebuie transformată, schimbată, modificată, cum vrei să-i spui, să fie aptă să apere teritoriul național.
Cu 20.000 de militari la Forțele Terestre nu poți să spui că aperi teritoriul național. După ce o transformi, pe urmă trebuie să cumperi, să faci achiziții. Noi am început direct cu achiziții, s-au găsit politicienii și niște lideri militari cu foarte mulți bani și au aruncat cu bani la companii, cumpără echipamente militare, dar nu cumpără capabilități.
De exemplu, în anul acesta au fost semnate 20 contracte de 10 miliarde de euro de Ministerul Apărării Naționale, 20 de miliarde din 2017 de când a început acest program de achiziții și noi nu putem să dăm jos drone de 10.000 de dolari care ne încalcă teritoriul național, fiindcă noi nu ne-am pregătit pentru ceea ce era evident că vom avea nevoie, și anume războiul dronelor, războiul pe granița fluvială și război în Marea Neagră. Noi am cumpărat mii și mii de blindate pregătindu-ne pentru manevre cu blindate, ceea ce nu mai vedem în Ucraina de mulți ani”.