- Nicușor Dan: De Ziua Europei trebuie să ieșim din logica în care în loc de dezbateri avem lozinci.
- Nicușor Dan: Europa a greșit când a renunțat la energia nucleară pentru gazul ieftin din Rusia.
- Nicușor Dan: Europa a greșit când a neglijat industria de apărare și a acționat ideologic.
Nicușor Dan nu a uitat de Ziua Europei, deși a anulat receția de la Cotroceni, acolo unde era așteptată și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Azi dimineață, Președintele României a lăudat modul în care a evoluat țara noastră de când a intrat în Uniunea Europeană. Nicușor a vorbit despre salariul mediu care s-a triplat și a ajuns la 80% din media europeană. România a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul Uniunii, dar a primit 110 miliarde – a mai spus președintele.
Șeful statului a vorbit și despre greșelile noastre. A spus că România a fost, de multe ori, prea slabă în negocierile europene și că nu și-a apărat suficient interesele. Nicușor Dan nu a criticat doar România, ci și Uniunea Europeană.
Ce vrea să demonstreze Nicușor Dan, că de azi România vrea să adopte o poziție mai dură în interiorul UE?
„Cred că Președintele dorește să transmită în primul rând faptul că a înțeles mesajul multor români, inclusiv al celor care au votat forțe suveraniste și naționaliste și care au temeri legate de Europa, încercând astfel să demonteze aceste îngrijorări, arătând totodată care sunt punctele de vulnerabilitate ale Uniunii Europene și subliniind că România își va urmări mai consecvent interesele în cadrul acestui bloc comunitar. Desigur, un astfel de discurs ar trebui urmat, la un moment dat, de pași concreți și de demonstrarea faptului că nu rămâne doar la nivel declarativ, însă, din păcate, România nu este astăzi nici măcar în situația de a se autoguverna pe deplin, înainte de a-și putea schimba raporturile cu blocul comunitar și de a-și crește capacitatea de a-și apăra interesele, ceea ce arată că este un drum destul de lung”, a declarat Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca, pentru Aleph News.
După discursul de astăzi, Nicușor Dan a adunat un val de critici, atât de la analiștii politici care îl acuză că și-a schimbat politica externă câteva grade mai spre America. Dumneavoastră cum ați văzut discursul Președintelui? Ce ar trebui să înțelegem din această reorientare a politicii externe a României?
„Cred că e mult spus că vorbim despre o reorientare a politicii externe a României prin acest discurs. Cred că Președintele a vrut să arate că este realist și că nu face astfel de declarații întâmplător, chiar de Ziua Europei. Poate momentul a fost ales într-o manieră puțin neinspirată, fiindcă nu atunci era neapărat cazul să fie abordată această linie de discurs. Totuși, în mod consecvent cu felul său de a gândi și de a acționa, Președintele a încercat să sublinieze anumite vulnerabilități ale Europei, care de altfel sunt destul de evidente. Dacă interpretăm acest discurs ca pe o contrapondere între Europa și America lui Trump, cred că ne înșelăm. Tonul este mai degrabă unul de conciliere între Europa și Statele Unite și nu de antagonizare a celor două spații. Iar dacă vedem aici o schimbare majoră a orientării politicii externe a României către Statele Unite, cred că de asemenea exagerăm. Este mai degrabă o modalitate prin care Președintele subliniază că parteneriatul transatlantic trebuie să rămână o constantă, iar în ciuda dificultăților istorice, acesta trebuie să fie o prioritate atât pentru Europa, cât și pentru America”, a adăugat Sergiu Mișcoiu.
Cum ar trebui să vedem declarația Laurei Codruța Kövesi la adresa Președintelui?
„Și poziționarea în sine, dar mai ales momentul ales pentru exprimarea acestor idei, trebuie puse în legătură cu ceea ce s-a întâmplat recent, respectiv moțiunea de cenzură și criticile care i-au fost aduse Președintelui Nicușor Dan de o parte a spectrului politic, în special din zona dreptei asociate cu fostul președinte Traian Băsescu, o zonă mai intransigentă, preocupată constant de politicile anticorupție și de criticarea Partidului Social Democrat. Aceste declarații par să confirme faptul că au avut loc anumite repoziționări politice. Președintele, aflat sub presiunea așa-numiților „băsiști” și „neobăsiști” din dreapta românească, a ieșit dintr-o zonă de rezervă care îl caracteriza anterior și care era specifică și funcției sale la nivel european. În acest context, se poate spune că a existat o preocupare constantă pentru eficiența actului de justiție și pentru direcția reformelor. Este posibil ca aceste nemulțumiri să fi existat de mai mult timp, în legătură cu unele decizii ale Președintelui, însă au fost exprimate public într-un moment considerat mai potrivit, care permite o discuție mai amplă despre raportarea șefului statului la clasa politică și la reforme în general”, a declarat Sergiu Mișcoiu.
E acest comentariu legat de faptul că Președintele s-a opus în a o numi șef la SRI în toamnă, așa cum se aștepta?
„Nu pot specula în această direcție, pentru că sunt mai multe variabile care trebuie luate în considerare. Dacă a existat o discuție în acest sens și Președintele a decis ca această numire să nu aibă loc, acest lucru s-ar putea datora și unei poziții existente în interiorul sistemului față de doamna Kövesi . Trebuie reamintit că astfel de numiri nu sunt exclusiv la discreția Președintelui, așa cum se întâmplă în Statele Unite sau în alte regimuri prezidențiale ori semiprezidențiale mai accentuate, ci sunt supuse votului Parlamentului. În acest context, o eventuală nominalizare a doamnei Kövesi ar fi putut întâmpina probabil o rezistență din partea PSD și a altor forțe politice”, a adăugat domnul Mișcoiu.
