- Ministerul Finanțelor estimează deficitul din 2026 la 130 miliarde de lei.
- Nicușor Dan vorbește despre un deficit de 150 miliarde de lei.
- Între cele două estimări există o diferență de 20 miliarde de lei.
- Ținta oficială reprezintă 6,2% din PIB.
- România și-a asumat ținta de deficit în fața Comisiei Europene.
130 sau 150 de miliarde?
Nicușor Dan și Alexandru Nazare au cifre diferite. Românii le plătesc oricum pe amândouă.
Ministerul Finanțelor spune că deficitul pentru 2026 va fi de 130 de miliarde de lei, adică 6,2% din PIB. Ținta oficială, asumată în fața Comisiei Europene.
Președintele Nicușor Dan vorbește despre 150 de miliarde. O diferență de 20 de miliarde de lei.
Adrian Negrescu, managerul Frames, spune că ajungem la 130 de miliarde doar dacă România primește ultimele tranșe din PNRR — peste 4 miliarde de euro în granturi, adică aproximativ 20 de miliarde de lei.
Comisia Europeană încă le evaluează. Dacă banii nu vin până pe 31 decembrie, deficitul sare automat la 150 de miliarde.
Cifrele de la nouă luni arată altceva decât declară amândoi.
Deficitul cash la nouă luni: 78,3 miliarde de lei, adică 3,81% din PIB. Pe hârtie, mai bine decât anul trecut, când eram la 5,31%.
Dar, în trimestrul III, deficitul a fost mai mare decât în 2025. Și dobânzile au explodat.
În nouă luni, am plătit peste 50 de miliarde de lei doar pe dobânzi, cu 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Doar în trimestrul III, dobânzile au crescut cu 44%.
Asta înseamnă că o bună parte din austeritate nu reduce deficitul, ci plătește costul datoriilor vechi.
Politicienii au crescut TVA-ul, accizele și impozitele locale, iar banii se duc la creditori, nu în investiții.
Și acum, ce nu a spus Nicușor Dan aseară, dar a spus în vară.
În vară, președintele garanta „cu fermitate”: nu vor fi alte creșteri de taxe față de cele deja în implementare.
Acum, întrebat despre 2027, a evitat subiectul. A mutat discuția pe cheltuieli.
A spus că este „foarte greu de crezut că poți reduce drastic deficitul fără să atingi salariile și pensiile”.
Garanția a dispărut. În locul ei: scenariul FMI, riscul privind ratingul și credibilitatea în fața piețelor.
Când un președinte pune pe masă FMI și spune că salariile și pensiile nu pot rămâne în afara discuției, pregătește opinia publică pentru ce urmează.
Ce urmează, cel mai probabil: înghețări de salarii și pensii, eliminarea facilităților fiscale, impozite mărite și accize majorate.
Toate prezentate drept „ajustări”, nu taxe noi.