- Nicușor Dan o apără pe Gheorghiu: CSM nu a avut un gest echilibrat de a face o plângere penală pentru opinii.
- Nicușor Dan a chemat la Cotroceni lideri ai coaliției și reprezentanți ICCJ și CSM.
- Nicușor Dan: Nu este nevoie de un referendum pentru legea pensiilor speciale.
- ICCJ: Orice formă de atac politic, discurs denigrator la adresa magistraților e incompatibilă cu principiile statului de drept.
- ICCJ: Justiția trebuie respectată, nu transformată într-un instrument al confruntării politice.
În ziua în care și-a propus să vorbească despre strategia de apărare a României, de care auzi, dar nu e, Nicușor Dan a trecut pe unul din subiectele sale preferate: justiția. Nicușor ceartă CSM-ul pentru că anunțat plângerea penală contra Oanei Gheorghiu.
Președintele a vorbit azi despre strategia națională de apărare, dar a livrat, de fapt, o strategie de justificare. A mimat luciditatea, a pozat în mediator și a redefinit, cu o inocență bine studiată, chiar conceptul de securitate națională. În loc să vorbească despre apărarea României, Nicușor a vorbit despre apărarea statului de el însuși.
Crezi că a confundat Nicușor Dan strategia de apărare a țării cu strategia de apărare personală?
Bogdan Hofbauer, editor Aleph News și autorul Hofi sau a nu fi: „Orice om se gândește că e ceva uman să ai instinctul de autoconservare, să continui să trăiești. Oriunde ai fi, să-ți fie bine. E firesc să fie acest lucru și în cazul lui Nicușor. Dar sigur că s-a gândit și la binele lui.
E ca în orice negociere. Eu trebuie să mă gândesc la binele meu, iar tu la binele tău. Și împreună să facem ca această întâlnire să ducă la binele tuturor. Nicușor n-a vorbit despre binele tuturor, a vorbit despre binele lui, despre binele politicienilor”.
Cum ar trebui să se implice SRI în politică și să lase combaterea corupției în sarcina ANAF?
Bogdan Hofbauer: „Într-adevăr, aici este această discuție că și ANAF-ul, dar și DNA-ul au capacitatea, au structurile care pot aduna informații. Și aici sunt, de fapt, două teme: DNA-ul, legat de justiție, și ANAF-ul, legat de spălare de bani, corupție și așa mai departe.
Însă Nicușor Dan aduce serios în discuție și dorința pe care o are orice președintele unei țări numite România, din ’90 încoace, de a controla acest serviciu de informații. Și, până la urmă, are un sens. Însă problema este că, dacă este un sistem atât de important, un serviciu atât de important, el crede în asta, revine acea întrebare: de ce SRI-ul nu are șef civil nici după doi ani de zile?
Avem deja un an de la ultimele alegeri parlamentare, jumătate de an aproape de la aceste alegeri prezidențiale. Deci, până la urmă, nu este un semn că și-ar dori cu adevărat o colaborare cu SRI-ul, că nu vedem să-l prioritizeze”.
Noi știm și că alegerile anulate erau foarte importante și serviciile de informații s-au ocupat de acest lucru. Am fost anunțați că, cât de repede după ce ne instalăm la putere, veți ști totul despre alegerile anulate, cum ne atacau rușii și ne forțau prin TikTok să votăm. Păi uite că n-am aflat. Aici sunt câteva divergențe între ceea ce spunem și ceea ce facem.
Domnul Ciolacu este celebru pentru gafa de exprimare: „Trecem de la fapte la vorbe”. Pare că de la vorbe rămânem tot la vorbe”.
Ce ne spune Înalta Curte de Casație și Justiție?
Bogdan Hofbauer: „Înalta Curte a venit cu opoziție în fața lui Nicușor Dan. Acum se întâlnesc cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la CSM — Consiliul Superior al Magistraturii — liderii partidelor din coaliție și oameni din Ministerul Justiției. Cu toții sunt la Cotroceni pentru a găsi cea mai bună soluție legată de legea pensiilor magistraților, legea pensiilor speciale, cum este ea parțial cunoscută. Însă, dacă ICCJ vine cu acest comunicat înainte de întâlnire, ce înseamnă este că: „Ai grijă, domnule președinte, nu poți să ne culci la pământ atât de ușor”.
La ICCJ au reproșat ceea ce continuă de două-trei zile încoace, dacă nu chiar mai bine: „Lăsați-ne și nu puneți presiune asupra noastră, nu puneți oamenii politici, nu puneți influencerii să critice Justiția și să creeze acea ură de clasă” — declarație directă făcută față de Oana Gheorghiu, care a spus că magistrații o duc bine și au pensii mari și salarii mari, iar oamenii au copii care nu au ce să mănânce și nu avem spitale. Ceea ce, acum, să fim serioși, nu este din cauza magistraților.
Pe de altă parte, CSM-ul a mers cu o altă acțiune riscantă. Din punctul meu de vedere, nici asta nu este corectă. Deci, la un rău, au răspuns cu un alt rău: să meargă către o plângere penală.
Până la urmă, Oana Gheorghiu a avut o opinie: că respectivii magistrați au prea mulți bani și, din cauza asta, nu au copii ce să mănânce. Dacă faci declarație penală pe orice, s-ar putea ca, în viitor, orice ai spune tu, ca jurnalist, să poată fi atacat în Justiție. Și nici asta nu este ok. Fiecare vrea să aibă puterea supremă. Nicușor vrea să aibă toată puterea. Dar și cei din Justiție vor să aibă toată puterea. Și CSM-ul vrea asta. Curtea Constituțională cu siguranță vrea asta — și ce bine s-a simțit la sfârșitul anului trecut și începutul acestui an, când toată lumea i s-a pus la picioare pentru că a anulat acele alegeri. Deci, din acest punct de vedere, eu consider că CSM-ul a mers prea departe”.
Ce poate să iasă acum din Legea pensiilor speciale în urma întâlnirii dintre Coaliție, Nicușor și CSM?
Bogdan Hofbauer: „Ar trebui să o scoată la capăt, să arate o anumită maturitate și să găsească cea mai bună soluție.
Am văzut că există deja niște compromisuri pe care le-ar face ambele părți: să reducă din aceste pensii, să accepte și magistrații. Iar magistrații, până la urmă, s-au reunit în idei: acceptă să li se taie, dar să li se taie din salariul brut, nu din salariul net, că până la urmă, aici au și ei dreptate din punctul meu de vedere. Era un salariu brut. Din ăla îți taie, devine un salariu net, și din salariul net, dacă îți mai taie acum pentru taxele pe asigurări și sănătate, rămâi cu și mai puțini bani.
Pe de altă parte, momentul implementării acestei ieșiri la pensie mai târzii — să nu fie peste 10 ani, cum a vrut Bolojan, ci să fie peste 20, spun magistrații.
Aici eu, personal, le dau lor dreptate, pentru că, oricum, banii ăștia pe care crede Bolojan că îi va aduna, nu îi va aduna astăzi, îi va aduna peste 10 ani. Ce facem peste 10 ani? Deci el sigur nu va mai fi la guvern peste 10 ani. Și atunci esențial este să așezăm foarte bine sistemul, să știm ce magistrați intră acum în școli, ce magistrați ies, cum își reașează cu toții pozițiile.
Cum își reașează Nicușor un pat călduț, cu serviciile la mâna lui, ca să cerceteze ce se întâmplă în politică, să afle el ce fac cei din opoziție, cei din alte partide, cei din coaliție, cei de peste tot, și să afle el primul și să poată controla. Este un mecanism vechi pe care îl știm, pe care Nicușor îl reînvie.
Acum îmi dau seama de ce a ținut o oră și jumătate acest discurs — pentru că putea fi spus într-o oră. E o zonă periculoasă în care, spun eu, dacă lași serviciile să aibă o putere prea mare, ne putem duce către un stat polițienesc. Ce nu ne plăcea la România comunistă este tocmai că securitatea avea o putere uriașă, era peste tot, avea dreptul să facă orice. Vedem astăzi lucruri asemănătoare în Rusia, Coreea de Nord.
Mai periculos este când sunt înfrățiți. Deci, când vezi înfrățire între puterile din stat și între serviciile din stat, când sunt toți, vorbesc toți aceeași limbă, este exact Coreea de Nord. Noi nu trebuie să ajungem acolo.
Și Nicușor spune: „Da, e bine să le dăm serviciilor o anumită putere, dar să se oprească undeva”. Serios? Cum știi când se oprește cineva? Cum pui acea piedică? Poate și el nu va mai fi multă vreme, și atunci legile, odată făcute, vor ține pe termenul lui. Important e ca el să știe, și spune că trece această strategie prin CSAT pe 26 noiembrie, și pe 28 în Parlament, ca să zică oamenii ăia da sau nu.
Parlamentul are un an deja. CSAT-ul este acolo, cu ușile închise. O dorință a celor aleși. Nici măcar a tuturor celor aleși. Dar e un an de zile de Parlament și prea puține lucruri am văzut să iasă de acolo, prea puțin l-am văzut să fie băgat în seamă, și eu cred că Parlamentul ar fi fost esențial la aceste pachete de reformă pe care guvernul Bolojan și le-a dorit. Nu poți să calci în picioare Parlamentul, mai ales că, acum, totuși, Parlamentul reprezintă o voință convenabilă guvernului. Adică, până la urmă, acolo sunt — în afară de PNL și USR — PSD, UDMR, reprezentanții minorităților naționale. Adică sunt foarte mulți oameni care sunt pe placul puterii.
Ajungem iar la acea discuție cu Parlamentul pe care îl avea Ceaușescu, acea adunare națională în care toți ridicau mâna după cum voia Tovarășul și prea puțin se făcea. Acum nici nu mai ridici mâna. Am văzut că și când au fost acele pachete, reprezentanții puterii nu erau în sală. Mare, mare chestie. E trist când instituțiile democratice nu apucă să-și facă rolul lor pentru care sunt construite și rolul în care cetățeanul crede. Nu va mai crede în ele”.
Ce înseamnă această „independență solidară” din discursul lui Nicușor Dan?
Bogdan Hofbauer: „Nu putem ști. Viitorul o va concepe. E un neologism. Așteptăm să vedem”.
