Nina Kuryata, expert media la Kiev, despre scenariile unui eventual război și visul geopolitic al lui Putin

• „Dacă va începe o confruntare militară extinsă, nu se va termina în Ucraina. Rusia este întotdeauna o sursă de tensiune, o sursă de anxietate!”
• „Ucraina exportă electricitate în unele părți din Rusia, chiar din vremea Uniunii Sovietice”.
• „Este foarte bine că am început să primim ajutor militar din partea SUA și a Marii Britanii. Dar, pe de altă parte, suntem țara în război de fapt de opt ani”.
• „Visul geopolitic al lui Putin este, dacă nu să refacă URSS, atunci să revină la situația geopolitică din 1997”.
• „Până când nu există o poziție unitară împotriva Rusiei în acest joc mare, Rusiei îi rămâne spațiu de manevră”.

Nina Kuryata, expert media la Kiev, devoalează, într-un interviu pentru Aleph News, în dialog cu jurnalistul Bogdan Nicolae, care sunt sursele de presiune – aprovizionarea cu gaze din Ucraina, distrugerea sistemului de electricitate – venite dinspre Rusia. Interlocutoarea lui Bogdan Nicolae mărturisește că unitatea NATO și UE reprezintă piatra de temelie în fața unei eventuale agresiuni venite dinspre Rusia.

„Nu este atât de ușor să distrugi sistemul de electricitate, iar asta nu le convine și chiar ei ar putea suferi de pe urma acestui lucru.”

„În ceea ce privește gazul, Ucraina nu a cumpărat suficient gaz. Așa că, eu cred că situația nu este legată de un potențial război, ci de aprovizionarea cu gaze din Ucraina. Momentan, din fericire, iarna este destul de caldă, așa că nu simțim vreo lipsă de gaz, dar știu că nu există suficient pentru a trece iarna. În acest moment, însă este destul de bine”, explică Nina Kuryata.

„Dacă începe războiul, nu se va termina în Ucraina și este foarte important ca toți partenerii noștri europeni și NATO să înțeleagă această chestiune.”

Interlocutoarea lui Bogdan Nicolae analizează ceea ce ar însemna, nu doar pentru Ucraina, ci pentru întreaga lume, o confruntare militară extinsă.

„Pentru că suntem o țară care se confruntă cu agresiunea Rusiei, cred că este foarte important ca Europa să înțeleagă, nu numai pentru Europa, ci pentru întreaga lume că, dacă va începe o confruntare militară extinsă, nu se va termina în Ucraina, va merge mai departe… pentru că știm că visul geopolitic al domnului Putin este, dacă nu să refacă URSS, atunci să revină la situația geopolitică din 1997, de exemplu, când NATO nu era prezentă în Europa de Est. Deci, dacă începe, războiul nu se va termina în Ucraina și este foarte important ca toți partenerii noștri europeni și NATO să înțeleagă această chestiune.”

Ce țară spune ce? Ce țară vorbește, cine susține Ucraina? În ce fel? Sunt întrebări pe care Nina Kuryata le găsește esențiale în eventualitatea unui conflict ruso-ucrainean.

„Și acum, este trist să văd, de exemplu, că, în timp ce Polonia spune că da, suntem gata să acceptăm până la un milion de refugiați ucraineni în caz de război, vom fi pregătiți să facem o aprovizionare cu alimente, un ajutor medical etc., Croația spune că vom rămâne absolut departe de aceasta… Prin urmare, aș spune că nu există unitate în Uniunea Europeană, ceea ce este frustrant. Deci da, ajutorul militar este bun.

Din nou, trebuie să ne amintim că Germania, de exemplu, nu doar că nu a furnizat arme, ci a blocat aprovizionarea cu arme din alte țări. Nu este vorba doar despre numărul de arme, ci despre poziție și până când nu există o poziție unitară împotriva Rusiei în acest joc mare, Rusiei îi rămâne spațiu de manevră. Ceea ce înseamnă că obiectivele sale ar putea fi atinse în moduri diferite.”

„Întotdeauna va trebui să fim pregătiți, chiar dacă nu vor exista trupe rusești la graniță.”

„Încă o concluzie, cred că nu ne vom relaxa vreodată cu un astfel de vecin, cu mii de kilometri de graniță comună, dar cu o mentalitate atât de diferită. Nu ne vom relaxa vreodată și nu vom crede vreodată, OK, spun că se retrag și se retrag. Cred că vor exista lecții istorice și, de fapt, Rusia este întotdeauna o sursă de tensiune, o sursă de anxietate etc. Deci singura, principala concluzie aș spune, este că întotdeauna va trebui să fim pregătiți, chiar dacă nu vor exista trupe rusești la graniță. Numai că, în momentul de față, există și sunt acolo de opt ani”, conchide Nina Kuryata, expert media.

Se vor rezolva tensiunile pe calea diplomației?

Reamintim că prim-ministrul britanic Boris Johnson se deplasează marți la Kiev, unde va discuta cu președintele ucrainean despre tensiunile de la granița cu Ucraina, reînnoind totodată apelurile ca Moscova să se angajeze pe calea diplomației.

În plus, Statele Unite „sunt pregătite pentru orice scenariu” privind evoluția crizei ruso-ucrainene, după cum a declarat luni președintele Joe Biden. Și acesta a făcut un nou apel la o soluționare pe cale diplomatică. O convorbire telefonică urmează să aibă loc marți între secretarul de Stat al SUA Antony Blinken și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, asta după ce SUA și Rusia s-au înfruntat cu argumente în ședința Consiliului de Securitate al ONU din 31.01.2022, o ședință încheiată fără o direcție de acțiune.

În mijlocul acestei stări de tensiune, Kremlinul susține că nu va ataca Ucraina și solicită „garanții de securitate”, în special ca Ucraina să nu adere la Alianța Nord-Atlantică, iar NATO să se retragă pe aliniamentele de dinaintea extinderii din 1997. Statele Unite și aliații din Europa resping ferm solicitările Moscovei și, la rândul lor, solicită Rusiei să își retragă trupele de la granița cu Ucraina, să revină la masa dialogului în Consiliul NATO-Rusia și să accepte un calendar de măsuri menite să restabilească încrederea și transparența în domeniul activităților cu caracter militar.

Nu este panică în Ucraina, dar anxietatea descrie starea de spirit a ucrainenilor

Nu este panică pe străzile din Kiev. Însă, ținând cont de întregul context politic și de amenințarea venită dinspre Rusia, tensiunea și anxietatea sunt cuvintele care descriu cel mai bine starea de spirit a ucrainenilor.

Informațiile primite din mai multe surse și nesiguranța zilei de mâine sunt lucrurile care îi sperie pe ucraineni.

Va fi sau nu va fi o invazie a Rusiei? Este întrebarea la care nimeni nu poate oferi un răspuns exact. Deocamdată.

„Unii oameni cumpără unele lucruri, își fac provizii. … Mă refer la proviziile de hrană, dar și la cele pe care oamenii le cumpără în general, precum apa. Oamenii se tem de scenarii diferite. De exemplu, fostul nostru ministru de externe Pavlo Klimkin a declarat recent că există diferite scenarii în legătură cu ce se va întâmpla cu Kievul. Ar putea fi o invazie directă, ar putea fi atacuri teroriste, ar putea fi, de exemplu, deteriorarea sistemului de alimentare cu apă sau a sistemului de distribuție a gazelor sau a sistemului de energie electrică.

Deci, oamenii se gândesc ce să facă. Acum, cumpără apă în plus, cumpără butelii pentru a găti ceva de mâncare, de exemplu, dacă se  va opri furnizarea de gaze. Deci, există diferite scenarii. Și din nou, nu toți oamenii gândesc în acest fel, dar cei care o fac se gândesc la scenarii diferite, cum să rămână și cum vor trăi”, explică interlocutoarea lui Bogdan Nicolae.

„Prietenii mei de pe Facebook, cei mai mulți jurnaliști, pun mereu poze cu aceste kituri de supraviețuire”

„Unii și-au trimis deja copiii în alte părți, pe termen nedeterminat, de exemplu, pe durata Jocurilor Olimpice și apoi văd ei ce vor face. Mulți își fac kituri de supraviețuire. De exemplu, prietenii mei de pe Facebook, cei mai mulți jurnaliști, pun mereu poze cu aceste kituri de supraviețuire. Își scanează documentele. Sunt o mulțime de recomandări pentru jurnaliști ca să evite situațiile dificile.”

Cine a spus ce? Cum rămâne cu negocierile? Ce zici de americanii care părăsesc țara? Ce soluții avem în contextul dat?Cine ne apără? Cum vom trăi? Sunt întrebările care îi frământă cel mai mult pe ucraineni.

„Chiar și unele întreprinderi, nu doar mass-media, ci și alte întreprinderi caută deja să se mute în Lvov, de exemplu. Acesta este unul dintre cele mai mari orașe din vestul Ucrainei… Unii oameni chiar vând apartamentele din Kiev și cumpără în Lvov și deja prețul locuințelor a crescut în Lvov. Ei cred că este un scenariu cât se poate de realist. (…) În același timp, trebuie să spun că nu există panică pe străzi. Kiev e ca un mare oraș european. Cinematografe, teatre, restaurante, cafenele,  oamenii se bucură de viața lor, dar, în același timp, te gândești unde sunt documentele tale, unde îți sunt copiii. (…) Este o presiune psihologică și multă anxietate în jurul nostru”, conchide Nina Kuryata, în interviul oferit pentru Aleph News