- Ministrul german de Externe : organizarea societăților noastre libere”nu poate fi discutata de Washington
- Valérie Hayer : Administrația Trump nu are dreptul să se amestece în politica noastră internă
- Sikorsky : „Decese cauzate de arme de foc: aproximativ 6.700 pe an în UE, 47.000 în SUA”
Publicarea noii strategii americane de securitate, care descrie Europa că pe un continent în declin, destinat unui „dispariții civilizaționale”, a provocat un șoc în întreaga Uniune Europeană. Majoritatea capitalelor europene au respins o viziune considerată caricaturală, ideologică și destabilizatoare din partea partenerului istoric american. Prima reacție a venit chiar de la unul dintre cei mai fideli aliați ai Statelor Unite: Germania.
Cum reacționează liderii europeni la această provocare?
Fiecare Președinte are propria strategie de securitate – ultima a fost așadar cea a lui Biden, care identifică Rusia în mod clar ca un inamic. De această dată însă, Rusia este partenerul iar UE pare să fie dușmanul, cu un atac violent din partea lui Donald Trump, și a fost interpretat ca atare de către capitalele europene.
Reacțiile au fost imediate.
„Germania nu are nevoie de „sfaturi externe”, a declarat ministrul german de Externe. „Subiecte precum libertatea de exprimare sau organizarea societăților noastre libere” nu pot fi discutate de Washington, a afirmat Johann Wadephul într-o conferință de presă la Berlin împreună cu omologul său islandez.
„De asemenea, nu credem că cineva ar trebui să ne dea sfaturi în această privință, deoarece este guvernată de ordinea noastră constituțională ”.
„Statele Unite sunt și vor rămâne cel mai important aliat al nostru în (NATO) ”, a adăugat Johann Wadephul, dar alianța este „concentrată pe probleme de apărare și securitate ”.
Germania acordă, de asemenea, „o mare importanță”, a spus el, prezenței presei libere pe teritoriul său , un alt punct recent de dispută cu Washingtonul.
Care a fost reacția Frantei, care pledează încă de pe vremea lui de Gaulle pentru o oarecare autonomie strategică?
Din partea Franței, prima care a reacționat a fost Valérie Hayer, președinta grupului Renew din Parlamentul European:
„Casa Albă tocmai a publicat un document privind noua sa Strategie de Securitate Națională. Secțiunea dedicată Europei este neobișnuit de ostilă, vorbind, printre altele, despre „eroziunea civilizației”, „subminarea libertății de exprimare” și „pierderea identităților naționale”.
„Acest document este inacceptabil și periculos. Administrația Trump nu are dreptul să se amestece în politica noastră internă. Nu are dreptul să pună sub semnul întrebării ceea ce constituie Uniunea Europeană, valorile sale, alegerile sale democratice. Nu are dreptul să încerce să importe în țara noastră viziunea xenofobă și ultraconservatoare a rețelelor MAGA”, scrie Valérie Hayer.
„Relațiile transatlantice rămân cruciale, dar numai cu cei care respectă UE. Pentru că această nouă Strategie este o confirmare: această administrație Trump este un dușman al Europei. Trebuie să încetăm să ne comportăm că niște prieteni cu ea” mai scrie Hayer, care cere să meargem mai departe cu autonomia strategică a Uniunii Europene, să accelerăm competitivitatea și apărarea europeană și să punem capăt tuturor dependențelor.
O reacție imediată a venit și din Polonia. Ministrul de externe RAdoslaw Sikorsy ripostează « O metrică interesantă a ștergerii civilizației este numărul de decese cauzate de arme de foc: aproximativ 6.700 pe an în UE și aproximativ 47.000 în SUA », scrie acesta pe Twetter.
Reprezentanta UE pentru politica externa, Kaja Kallas, a fost mai împăciuitoare multumindu-se să spună că SUA rămân aliatul principal al EUropei. E drept că Tarile Baltice sunt primele vizate în cazul unui atac rus și ele mizează în primul rand pe SUA.
Cum primește opinia publică europeană acest document?
Am văzut în ultimele 24 de ore dezbateri aprinse pe acest subiect, iar ideea care se desprinde din opiniile exprimate este că această strategie reprezintă o cotitură majoră care arata că Washingtonul adoptă tot mai mult o logică tranzacțională și unilaterală.
Europa nu mai este văzută că un pilon strategic, ci ca un spațiu slăbit și secundar,
Iar relația transatlantică pare să treacă de la un parteneriat echilibrat la o subordonare asumată din perspectiva americană.
Sondajele din ultimele zile arată și că opinia publică operează o ruptură profundă:
• aproape jumătate dintre europeni îl consideră pe președintele american un adversar al Europei, este cazul pentru 60% dintre francezi.
• neîncrederea față de Washington depășește nivelul conjunctural și devine una structurală