- Alegerile prezidențiale din 2027 ar putea aduce la Paris un Președinte care să retragă Franța din structurile militare integrate ale Alianței.
- Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat, iar Franța își va alege un nou Președinte într-un moment critic pentru securitatea europeană.
- România ar fi direct afectată: Franța conduce un grup de luptă NATO de aproximativ 1.200 de militari la Mihail Kogălniceanu, pe flancul estic al Alianței.
- Posibila retragere a Franței din NATO ar veni în timp ce Europa se pregătește pentru amenințarea Rusiei, iar Statele Unite își reduc prezența militară pe continent.
Alianța Nord-Atlantică se teme de un scenariu care, până de curând, părea greu de imaginat: viitorul Președinte al Franței ar putea retrage țara din structurile militare integrate ale NATO. Miza este uriașă, deoarece Franța este singura putere nucleară a Uniunii Europene și una dintre cele mai importante forțe militare ale Alianței.
Emmanuel Macron se află la finalul celui de-al doilea mandat prezidențial și, potrivit Constituției Franței, nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv. Astfel, alegerile prezidențiale din 2027 vor marca în mod inevitabil sfârșitul erei Macron, iar francezii vor trebui să aleagă un nou șef al statului într-un moment în care direcția țării față de NATO și securitatea europeană ar putea suferi schimbări majore.
Potrivit unei analize publicate de POLITICO, aproximativ jumătate dintre alegătorii francezi susțin candidați eurosceptici sau critici față de NATO. Printre aceștia se află lidera extremei drepte, Marine Le Pen, și politicianul de extremă stângă Jean-Luc Mélenchon.
Le Pen susține ieșirea Franței din comandamentul militar integrat al NATO, în timp ce Mélenchon merge mai departe și cere retragerea completă a Franței din alianță.
Franța ar lovi NATO într-un moment critic
O eventuală retragere franceză din structurile militare ale NATO ar veni într-un moment extrem de sensibil pentru Europa. Statele europene își consolidează apărarea pe fondul amenințării Rusiei, în timp ce Statele Unite, sub Administrația Trump, își reduc treptat prezența militară pe continent.
„Pierderea Franței ar fi catastrofală”, a declarat pentru POLITICO un diplomat NATO, sub protecția anonimatului.
Franța are un rol strategic major în apărarea flancului estic. La Mihail Kogălniceanu, în România, Parisul conduce un grup de luptă NATO de aproximativ 1.200 de militari. Franța contribuie, de asemenea, la apărarea Estoniei și dispune de capabilități esențiale pentru NATO: arme nucleare, sateliți de informații, nave de război, forțe aeriene și singurul portavion nuclear al Europei.
O retragere din structurile militare integrate ar afecta inclusiv coordonarea operațiunilor NATO și accesul aliaților la anumite capabilități franceze.
Un precedent există deja
Franța nu ar face acest pas pentru prima dată.
În 1966, Charles de Gaulle a retras Franța din structura militară integrată a NATO, invocând necesitatea unei mai mari independențe strategice. Decizia a dus la retragerea a aproximativ 26.000 de militari și la mutarea sediului NATO din Franța în Belgia.
Parisul a revenit în structura militară integrată abia în 2009, în timpul președintelui Nicolas Sarkozy.
Diferența este că, într-un eventual nou episod, consecințele ar putea fi mult mai grave pentru NATO, în condițiile războiului din Ucraina, ale tensiunilor cu Rusia și ale incertitudinilor privind angajamentul militar american în Europa.
„Franța are câte puțin din toate”
Un fost oficial NATO, generalul francez Michel Yakovleff, avertizează că Franța este o piesă dificil de înlocuit.
Pe lângă arsenalul nuclear, Parisul oferă alianței sateliți de informații, forțe navale puternice, nave amfibii și capacitatea de a menține o proporție ridicată a flotei în operațiuni.
Franța contribuie și cu aproximativ 10% din bugetul operațional anual al NATO, estimat la 5,3 miliarde de euro.
„Ar slăbi Alianța”, a avertizat Yakovleff, descriind Franța drept cea mai importantă putere militară a NATO după Statele Unite.
Și Franța ar avea de pierdut
Retragerea din structurile militare integrate nu ar lovi doar NATO. Franța însăși și-ar reduce influența în interiorul Alianței.
Parisul ar păstra locul în structurile politice ale NATO și dreptul de a participa la deciziile majore, însă ar pierde o parte importantă din influența asupra planificării militare.
Franța ar putea pierde, de asemenea, poziții de rang înalt în structurile militare ale NATO, iar o eventuală limitare a schimbului de informații ar putea afecta chiar capacitatea Parisului de a înțelege situația militară din restul Europei.
În acest scenariu, Germania ar putea deveni principala putere militară europeană din NATO, mai ales în condițiile reducerii prezenței americane.
Le Pen și Mélenchon pun deja problema pe masă
Marine Le Pen a declarat explicit că Franța trebuie să părăsească structura militară integrată a NATO și susține, de asemenea, reluarea contactelor cu Rusia.
Jean-Luc Mélenchon are o poziție și mai radicală. El cere retragerea completă a Franței din NATO și critică dur politica Statelor Unite.
Alegerile prezidențiale franceze sunt programate pentru 2027, iar rezultatul este departe de a fi decis. Sistemul electoral francez, bazat pe două tururi, a blocat în trecut candidații radicali, deoarece alegătorii moderați s-au mobilizat în turul decisiv.
De această dată însă, la Bruxelles există temerea că strategia tradițională ar putea să nu mai funcționeze.
„Va fi foarte, foarte periculos”
Într-un moment în care Europa încearcă să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, pierderea implicării militare a Franței ar reprezenta o lovitură majoră pentru NATO.
Un diplomat al Alianței citat de POLITICO a rezumat îngrijorarea astfel: NATO „va supraviețui”, dar un asemenea scenariu „va fi foarte, foarte periculos”.
Miza alegerilor prezidențiale franceze din 2027 depășește astfel cu mult politica internă a Franței. Rezultatul ar putea influența direct echilibrul militar european, relația cu Rusia și viitorul NATO într-un moment în care Alianța este deja supusă unor presiuni fără precedent.