„O bombă de metan” ar putea fi eliberată în atmosferă, după valul de căldură care a lovit Siberia. Efectele ar fi devastatoare

Incendii de vegetație în Siberia. Incendii de vegetație în Siberia. Sursa foto: Mediafax Foto/AP
  • Topirea permafrostului din Siberia după valul de căldură de anul trecut ar putea elibera o „bombă de metan” care ar accelera rapid încălzirea globală, avertizează oamenii de știință.
  • Valul de căldură din vara anului 2020 din Siberia a dus la o creștere a emisiilor de gaz metan din calcar, iar față de perioada de referință 1979-2000, se înregistrează o „anomalie” de 6 grade Celsius.
  • Din iunie 2020, concentrația de metan a crescut în Peninsula Taymyr și în marginea platformei siberiene.
  • Aproximativ 11% din întregul glob este acoperit de permafrost, stratul de sol și de roci care teoretic nu se dezgheață nici în timpul verii.

Valul de căldură din Siberia, care a avut loc vara trecută, a dus la o creștere a emisiilor de gaz metan din calcar, un eveniment care ar putea duce la lovirea atmosferei Pământului cu o „bombă de metan”.

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bonn a constatat că valul de căldură extremă din Siberia a dus la o „anomalie de temperatură” de 6 grade Celsius față de perioada de referință 1979-2000, relatează Daily Mail.

Din iunie 2020, s-a înregistrat o creștere a concentrației de metan în două mari zone din regiune: Taymyr și platforma siberiană.

La începutul anului 2021, metanul s-a răspândit în toată regiunea, au constatat cercetătorii.

Ceea ce este îngrijorător la cele două zone este faptul că fundamentul de rocă a fost format din formațiuni calcaroase din era paleozoică, datând de acum 541 de milioane de ani.

„Metanul este deosebit de periculos aici, deoarece potențialul său de încălzire este mult mai mare decât cel al CO2”, a declarat prof. dr. Nikolaus Froitzheim, de la Universitatea din Bonn.

Citește și Imagini apocaliptice în Siberia. Ard patru milioane de hectare în cea mai rece regiune din Rusia. FOTO/VIDEO

De ce metanul este mai periculos decât dioxidul de carbon în schimbările climatice

Potrivit Environmental Defense Fund, metanul are o putere de încălzire de 80 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon în primii 20 de ani în care ajunge în atmosferă.

Cercetătorii au comparat distribuția spațială și temporală a concentrațiilor de metan în aerul din nordul Siberiei cu hărți geologice pentru a ajunge la concluziile lor.

Aproximativ 15 la sută din emisfera nordică sau 11 la sută din întregul glob este acoperit de permafrost, potrivit unui studiu din aprilie 2021.

Dacă această porțiune de sol s-ar dezgheța din cauza schimbărilor climatice, acest lucru ar putea fi deosebit de îngrijorător, având în vedere implicațiile pe care le-ar avea asupra creșterii temperaturilor.

Cercetări anterioare au sugerat că o dezghețare a permafrostului ar contribui la o creștere de „doar” 0,2 grade Celsius până în 2100 și nu ar duce la „bomba de metan” menționată mai sus, însă acest nou studiu contestă ipotezele anterioare.

Nikolaus Froitzheim a precizat că formațiunile de sol din aceste zone sunt „foarte subțiri până la inexistente”, astfel că nu există prea multe motive de îngrijorare cu privire la metanul provenit din descompunerea solului.

Cu toate acestea, sistemele de fracturi și peșteri din calcar sunt susceptibile de a deveni poroase odată cu creșterea temperaturilor.

„Ca urmare, gazele naturale, fiind în principal metan din rezervoarele din interiorul și de sub permafrost, pot ajunge la suprafața Pământului”, a explicat el.

Cercetătorul a continuat: „Cantitățile estimate de gaze naturale din subsolul Siberiei de Nord sunt uriașe. Atunci când o parte din acestea vor fi adăugate în atmosferă la dezghețarea permafrostului, acest lucru ar putea avea un impact dramatic asupra climatului global deja supraîncălzit”.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Anterior acestui studiu, mai mulți oameni de știință și-au exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce s-ar întâmpla dacă permafrostul de pe Pământ s-ar topi.

În iulie 2020, un grup separat de experți a constatat că o topire sporită a permafrostului ar putea duce la eliberarea în atmosferă de către microbi a 40 de miliarde de tone de dioxid de carbon în plus față de ceea ce se credea anterior.

Alte studii au evocat aducerea la suprafață a unor boli străvechi care sunt prinse în permafrost.