O familie din România a avut un venit mediu de peste 5.200 de lei, în 2020. Care a fost câștigul la nivel individual

Bancnote romanesti, lei cu Caragiale si Blaga. Sursa Foto: Profimedia

Veniturile medii lunare ale unei familii au totalizat anul trecut 5.216 lei, pe gospodărie, în creştere cu 8,9% , în timp ce la nivel individual avansul a fost de 9,6%, la o medie de 2031 lei pe persoană, arată datele INS.

Veniturile medii lunare ale unei familii au totalizat anul trecut 5216 lei, pe gospodărie, în creştere cu 8,9% , în timp ce la nivel individual avansul a fost de 9,6%, la o medie de 2031 lei pe persoană, arată datele INS.

În acelaşi timp, cheltuielile totale ale populaţiei au fost în medie de 4372 lei lunar pe gospodărie (1702 lei pe persoană) şi au reprezentat 83,8% din veniturile totale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul 2019.

Din suma totală de care dispune o familie, 68% sunt salarii, 19% venituri din prestaţii salariale, 7,2% venituri în natură, iar restul fondurilor reprezintă venituri din activităţi independente (1.8%), din proprietate sau vânzarea de active (1,1%) şi agricultură (1,7%)

În medie, veniturile băneşti s-au ridicat la 4840 lei lunar pe gospodărie (1884 lei pe persoană) în creştere cu 8,7%, iar veniturile în natură de 376 lei lunar pe gospodărie (146 lei pe persoană), în creştere cu 11,7%.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,2% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2019 cu 0,4 puncte procentuale).

Şi anul trecut, diferenţele dintre rural şi urban au rămas semnificative, venitul total pe persoană având o medie de 2426 lei pentru locuitorii de la oraş şi de doar 1567 lei pentru cei de la sat, ponderea salariului variind puternic, de la 75,3% în urban la 55,5% în rural. În acelaşi timp, veniturile din agricultură reprezintă doar 0,2% din total în zona urbană faţă de 4,3% în cea rurală.

La capitolul cheltuieli, principalele destinaţii sunt consumul de bunuri alimentare şi nealimentare (60%) şi plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale (33,6%). Restul cheltuielilor se duc pentru acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Structura cheltuielilor totale ale gospodăriilor.

Potrivit INS, anul trecut produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut din consumul gospodăriilor, în medie, 34,6%.

Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,5% în anul 2020, respectiv, 0,6% în anul 2019).