• Organizația Mondială a Sănătății a declarat că nu a găsit nicio legătură între cazurile de ceea ce pare a fi un nou tip de hepatită acută la copii și consumul de alimente, medicamente sau vaccinul COVID.
  • Din ceea ce s-a observat, a fost exclusă prezența virusurilor care cauzează diferitele tipuri cunoscute de hepatită (A, B, C, D sau E), precum și a bacteriilor care provoacă gastroenterite la copii.
  • De asemenea, aceasta a precizat că „nu există nimic care să indice o legătură cu vaccinul COVID

OMS a declarat că nu a găsit nicio legătură între cazurile de ceea ce pare a fi un nou tip de hepatită acută la copii și consumul de alimente, medicamente sau vaccinul COVID.
Cauzele sunt încă în curs de investigare aprofundată. Analizăm o serie de factori de bază infecțioși și neinfecțioși care ar putea fi cauza acestor cazuri”, a declarat Philippa Easterbrook, specialist al Organizației Mondiale a Sănătății, într-o conferință de presă la Geneva.

Din ceea ce s-a observat, a fost exclusă prezența virusurilor care cauzează diferitele tipuri cunoscute de hepatită (A, B, C, D sau E), precum și a bacteriilor care provoacă gastroenterite la copii.

De asemenea, aceasta a precizat că „nu există nimic care să indice o legătură cu vaccinul COVID, deoarece marea majoritate a copiilor (la care a fost depistată boala) nu au primit acest vaccin”.

Recomandări

NOU COD PENTRU SCHENGEN
NE-A SALVAT VACCINUL?
O ROMÂNCĂ ARBITREAZĂ LA UEFA
CIOLACU: COALIȚIA NU SE RUPE
UK: FETELE ÎNTREC BĂIEȚII LA FUMAT
MORIȘCA DE PE MOULIN ROUGE A CĂZUT

OMS a primit până în prezent rapoarte cu privire la 169 de cazuri de această nouă hepatită în douăsprezece țări, iar în șapte cazuri (unul din zece) boala a fost atât de severă încât a necesitat un transplant de ficat, iar un copil a murit.

Simptomele hepatitei din copilărie: diaree, vărsături, îngălbenirea pielii

În ceea ce privește rapoartele privind o posibilă legătură cu un adenovirus, Eeastbrook a declarat că este o ipoteză în curs de studiu, deoarece acesta a fost detectat în 74 din cele 169 de cazuri.

Adenovirusurile sunt un grup de virusuri foarte comune care se transmit de la o persoană la alta și care provoacă adesea infecții ale tractului respirator și digestiv, în special la copii.

Cu toate acestea, expertul a explicat că „este foarte neobișnuit ca un adenovirus să provoace simptome atât de grave” și că, prin urmare, este important să se continue testele de diagnosticare de rutină pentru cauze infecțioase și neinfecțioase.

Cei afectați au vârste cuprinse între o lună și 16 ani și prezintă simptome precum dureri abdominale, diaree, vărsături, îngălbenirea pielii și enzime hepatice crescute. Nu există febră.

Cazurile de hepatită infantilă sunt în număr de 190

Cazurile de hepatită infantilă acută de origine necunoscută, care a apărut în Marea Britanie și a fost confirmată acum într-o duzină de țări, au crescut la 190, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).

„Investigațiile sunt în curs de desfășurare în toate țările care au confirmat cazuri, dar în acest moment cauza acestei hepatite este încă necunoscută”, a declarat Andrea Ammon, șefa Centrului de referință pentru infecții al Uniunii Europene (UE), în cadrul unei conferințe de presă.

În Regatul Unit, unde alerta a fost emisă pe 5, au fost detectate peste o sută de cazuri, patruzeci dintre acestea corespund la zece țări din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European (SEE), inclusiv Spania, la care se adaugă cele înregistrate în Statele Unite și în Israel.

Investigațiile privind aceste cazuri indică o „legătură” cu o infecție cu adenovirus, în timp ce hepatitele virale de tip A, B, C, D și E au fost excluse.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își exprimase îngrijorarea în urmă cu trei zile că un adenovirus, asociat în mod normal cu afecțiuni respiratorii ușoare, ar putea provoca o inflamație acută a ficatului.

Un nou raport privind cazurile de hepatită infantilă va fi publicat joi.
Este dificil să faci o evaluare a riscului cu atât de mulți factori necunoscuți, dar impactul este ridicat”, a spus Ammon.

ECDC, care va publica joi o nouă analiză a bolii, a declarat că va continua să monitorizeze cazurile și să colaboreze cu autoritățile sanitare din țările respective.

Până în prezent, nu a fost detectată nicio legătură între cazuri și nicio asociere cu călătoriile”, a spus Ammon despre o boală ale cărei simptome includ dureri abdominale, diaree sau vărsături.