Orban promite investiţii, în ciuda lipsei banilor: planul de relansare economică există, dar nu avem buget

• Guvernul Orban a venit cu promisiuni măreţe, însă banii europeni pe care ne bazăm sunt în plină negociere
• Analiştii economici îţi spun că România are posibilităţi să ducă acest plan la bun sfârşit, chiar dacă finanţarea europeană s-ar diminua
• 33 de miliarde de euro din bani europeni ar trebui să primească țara noastră.

România ar trebui să primească 33 de miliarde de euro din planul de redresare economică după criza cauzată de pandemie. Alţi 40 de miliarde de euro ar trebui să îi primim tot de la Uniunea Europeană din bugetul multianual. Prin urmare, România ar primi pentru următorii 7 ani un buget fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro.

Doar că toate aceste sume sunt acum în stadiul de negociere. Liderii europeni nu au reuşit să ajungă la un acord privind adoptarea viitorului plan de relansare economică. Planul de redresare economică este de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să se acorde sub formă de subvenţii, iar restul de 250 de miliarde din împrumuturi. Iar ţări precum Suedia sunt extrem de reticente faţă de contractarea unor împrumuturi la comun.

Pentru a calma spiritele, preşedintele Consiliului European a propus un buget multianual diminuat şi menţinerea planului de redresare. Ceea ce ar însemna mai puţini bani pentru noi.

Analiştii economici ne spun că România ar putea susţine acest plan de relansare economică, chiar dacă vom primi mai puţini bani de la UE. De cealaltă parte, opoziţia susţine că tot greul tot pe umerii populaţiei va cădea.

„Acest program în acest moment e în negociere. Deci nu ştim exact câţi bani vom avea. Germania, care deţine în acest moment preşedinţia Uniunii Europene şi care poate să împingă acest program şi să găsească un consens. Există posibilitatea să completăm suma respectivă. Sunt şi programe care se pot lua de la Banca Mondială, de la Banca Europeană de Investiţii”, explică Constantin Rudniţchi, analist economic.

„Dacă ei se lansează la programele acestea fără să aibă deja certitudinea banilor, atunci o să ne rămână nouă pe cheltuială. Şi nouă pe cheltuială înseamnă deficit. Şi asta înseamnă datorie. Datorie care poate fi făcută fie în lei şi deci inflaţionistă, fie datorie externă. În general, statul român a preferat datoria internă, că e mai uşor să pui condiţiile intern, extern îţi pun pieţele financiare ţie condiţii”, spune Claudiu Năsui, deputat USR.

• VIDEO. Moment inedit la Londra: cea mai înaltă și cea mai scundă femeie din lume s-au întâlnit
• Inovație în technologia medicală: XO Motion este primul exoschelet din lume
• Vin sărbătorile în România! Târgurile „Planeta Crăciun” și Wonder Events Fair te așteaptă
• Cât ai plăti pentru o banană? Care sunt cele mai excentrice cheltuieli ale miliardarilor
• Universitatea Babeș-Bolyai scrie istorie în educație. UBB e lider în marketing universitar pentru al 10-lea an