- Papa Leon XIV a descris noii sfinți drept martiri, evanghelizatori și binefăcători ai umanității.
- Ceremonia a început la ora 10:30 și a atras aproximativ 70.000 de credincioși.
- Canonizarea este ultima etapă spre sfințenie, confirmată de papă după un proces riguros.
- Bartolo Longo, fost preot satanist, a fost recunoscut pentru fondarea sanctuarului din Pompei.
- Trei călugărițe italiene au fost canonizate pentru activitatea lor în spitale și printre săraci.
- Printre canonizați se află Peter To Rot, primul sfânt originar din Papua Noua Guinee.
Clopotele au sunat duminică în Piața Sfântul Petru, când Papa Leon al XIV-lea a canonizat șapte noi sfinți ai Bisericii Catolice. Printre cei șapte se află și primul sfânt originar din Papua Noua Guinee, un arhiepiscop executat în timpul genocidului armean și „medicul săracilor” din Venezuela, scrie Le Monde.
Vaticanul a celebrat canonizarea a șapte noi sfinți
Printre persoanele canonizate se află figuri marcante din diferite colțuri ale lumii și din perioade istorice diverse, recunoscute pentru devotamentul lor față de credință și caritate. Papa Leon XIV a subliniat în omilia sa că noii sfinți reprezintă modele de martiriu, evanghelizare și ajutorarea semenilor.
„Astăzi, avem în fața noastră șapte martiri, noii sfinți, care, cu harul lui Dumnezeu, au păstrat aprinsă flacăra credinței. Fie ca mijlocirea lor să ne ajute în încercările noastre și exemplul lor să ne inspire în vocația noastră comună spre sfințenie”, a declarat suveranul pontif.
Canonizarea reprezintă etapa finală în procesul de recunoaștere a sfințeniei în Biserica Catolică, care urmează beatificarea. Procesul implică verificarea unei vieți creștine exemplare, efectuarea a cel puțin două minuni și trecerea unui interval de cel puțin cinci ani de la moartea persoanei. Numai papa are autoritatea de a aproba canonizarea, conferind astfel statutul de sfânt.
Cine sunt sfinții
Printre cei canonizați se află Peter To Rot (1912-1945), primul sfânt originar din Papua Noua Guinee. Laicul a fost executat de forțele japoneze la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial pentru că a refuzat să renunțe la credința sa. Exemplul său de curaj și devotament religios a inspirat Biserica Catolică să-l recunoască oficial drept sfânt.
Un alt martir recunoscut este Ignazio Choukrallah Maloyan, episcop armean, ucis în 1915 de forțele otomane în timpul genocidului armean. Maloyan a refuzat să se convertească la islam și și-a păstrat credința până la sacrificiul suprem. Papa Leon XIV a subliniat importanța recunoașterii martirilor care și-au păstrat credința în circumstanțe extrem de periculoase.
Din Venezuela provin doi dintre noii sfinți: José Gregorio Hernandez Cisneros și Maria Carmen Elena Rendiles Martinez. Hernández, medic și teolog, este cunoscut sub numele de „medicul săracilor” pentru ajutorul acordat celor defavorizați. Acesta este deja venerat în țara sa natală. Rendiles Martinez, născută fără brațul stâng, a depășit handicapul pentru a fonda congregația Servitoarelor lui Iisus, dedicându-și viața sprijinirii bolnavilor și săracilor. Ea devine astfel prima sfântă din Venezuela.
Trei călugărițe italiene au fost de asemenea canonizate pentru activitatea lor filantropică și spirituală. Vincenza Maria Poloni, fondatoarea Institutului Surorilor Milostivirii din Verona, a fost recunoscută pentru grija acordată pacienților din spitale. Maria Troncatti (1883-1969) și-a dedicat viața sprijinirii populațiilor indigene din Ecuador, aducând alinare celor aflați în dificultate și promovând misiunea Bisericii în rândul comunităților marginalizate.
Un caz special este cel al lui Bartolo Longo, avocat italian născut în 1841, care inițial a fost preot satanist. Longo s-a convertit la catolicism, devenind fondatorul sanctuarului pontifical Notre-Dame-du-Saint-Rosaire din Pompei. Transformarea sa exemplifică puterea credinței și posibilitatea răscumpărării spirituale.
