Paradoxul vaccinării la români. Oamenii cred în vaccin, dar nu se vaccinează

  • 67% dintre români cred că vaccinurile anti-COVID au fost autorizate prea repede
  • 57% dintre români sunt nemulțumiți de măsurile luate pentru combate pandemia
  • Patru din zece români cred că principala problemă cu care se confruntă este sănătatea

Românii cred în vaccin, dar nu se vaccinează. Este paradoxul definit de un raport al Comisiei Europene. Majoritatea românilor văd serul anti-COVID ca o soluție salvatoare, dar aproape o treime se tem că vaccinul a fost creat și testat prea repede ca să fie sigur.

O concluzie îmbucurătoare este faptul că majoritatea românilor sunt de acord că vaccinurile sunt unica modalitate de a pune capăt pandemiei. În plus, circa jumătate dintre români susțin că nu înțeleg de ce oamenii ezită să se vaccineze.

Dar, în același timp, peste 70% dintre ei cred că vaccinurile ar putea avea efecte secundare pe termen lung pe care nu le cunoaștem încă.

Una dintre întrebarile la care au răspuns participanții la studiu este: „Când ați vrea să vă vaccinați?” Țările cu cea mai mare dorință de vaccinare sunt Irlanda, Danemarca și Suedia.

La polul opus, sunt Cipru, Bulgaria, Croația și România. În cazul României, doar 23% au spus că sunt dispuși să se vaccineze imediat. În timp ce 36% au spus că se vor vaccina mai târziu, iar 16% că nu vor să se vaccineze niciodată.

Ce cred românii despre restricțiile care au fost impuse pe parcursul pandemiei?

57% dintre români se declară nemulțumiți de măsurile luate de autorități pentru a combate efectele crizei provocate de coronavirus. Este un procent similar cu media europeană.

Pe de altă parte, 60% dintre români cred că restricțiile impuse de autorități împotriva coronavirusului au fost justificate. Țările ai căror cetățeni sunt printre cei mai mulțumiți de măsurile luate de guvernul local sunt: Danemarca, Luxemburg și Olanda.

În prezent, aproximativ patru din zece români și europeni consideră că principala problemă cu care se confruntă este sănătatea și abia apoi situația economică. Înainte de pandemie, spre exemplu, cei mai mulți erau îngrijorați de creșterea prețurilor și situația lor economică.