• PSD a obținut în alegerile parlamentare – 22,3% – peste 2 milioane de voturi.
• Lideri au PSD, PNL, USR și UDMR vor să contureze o majoritate proeuropeană.
• AUR, POT și SOS nu sunt incluse în discuții.

În plină febră electorală, partidele care nu au ajuns pe primele locuri în alegerile se întâlnesc la Parlament pentru a discuta formarea unei coaliții de guvernare. PSD, PNL, USR și UDMR încearcă să pună bazele unui guvern stabil, chiar dacă nu au obținut suficiente voturi pentru a guverna independent.

Întâlnirea politică de la Parlament nu este însă una formală și nu include toți liderii. Marcel Ciolacu și Elena Lasconi, președinții celor două partide, nu participă deocamdată la discuții, dar se spune că mișcarea politică are rolul de a trimite un semnal extern. Se urmărește să se transmită mesajul că viitorul guvern, indiferent de cine va fi președintele, va fi susținut de o majoritate parlamentară largă.

Un guvern fără premier clar

Discuțiile din Parlament sunt mai mult despre supraviețuire politică, decât despre clarificarea unui guvern funcțional. În ciuda faptului că nu se știe cine va fi viitorul președinte al României, partidele discută deja despre coaliția care ar putea guverna, cu o majoritate de peste 55% în Parlament. Totuși, lipsa unui consens clar despre cine va fi desemnat premier rămâne o problemă.

Liderii PSD, PNL și USR speră să creeze un „cordon sanitar” în Parlament, izolând partidele suveraniste, cum sunt AUR și SOS, care au câștigat susținerea populară. În acest context, se creează o tensiune politică majoră, dat fiind că PSD, PNL și USR nu au fost favorite în alegerile recente, dar vor să rămână la putere.

Supraviețuirea politică, dincolo de principii

În aceste zile, politicienii români par să ignore voința populară și să se concentreze pe propria lor supraviețuire la putere. În fața unui val antisistem, aceștia formează alianțe nefirești, având ca scop păstrarea influenței în guvern. PNL și USR, care nu au obținut rezultate remarcabile în alegeri, vor să rămână la guvernare, în ciuda unui electorat care a arătat clar că nu mai vrea continuarea actualei clase politice.

În această atmosferă de incertitudine, viitorul guvern depinde în mare măsură de cine va câștiga alegerile prezidențiale. Votul de duminică, 8 decembrie, va decide nu doar cine va fi președintele României, ci și care va fi direcția politică a țării în următorii ani. Deciziile de acum se joacă între supraviețuire politică și dorința de a adresa realitatea voinței populare.

Citește și

• Poate educația beneficia de telefonul mobil? Expert în educație: „Este nevoie de o combinație între cele două”
• Ciolacu anunţă că o susţine pe Elena Lasconi în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale
• Ce planuri are Rusia cu România? Putin râde de țara noastră după decizia CCR de renumărare a voturilor, iar Alexandr Dughin a afirmat că „România va fi parte a Rusiei”