• Aceste țări luptă împotriva pescuitului ilegal, dar și pentru reducerea poluării cu plastic și o mai bună protecție a apelor.
  • Președintele Emmanuel Macron spune că anul 2022 este decisiv în acest sens.
  • Şase ţări s-au alăturat unui „angajament global pentru economia materialelor plastice”, susţinut de programul ONU pentru mediu.

Reprezentanţi din peste 100 de ţări s-au angajat să adopte măsuri menite să protejeze oceanele de daunele umane, inclusiv intensificarea luptei împotriva pescuitului ilegal, reducerea poluării cu plastic şi o mai bună protecţie a apelor internaţionale. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, găzduind vineri, 11 februarie, sesiunea summitului One Ocean, a declarat că 2022 este „un an decisiv şi ar trebui să ne luăm aici, la Brest, angajamente clare şi ferme”.

Reprezentantul american pentru climă, John Kerry, a spus că „oceanele fac posibilă viaţa pe Pământ, produc mai mult de jumătate din oxigenul pe care îl respirăm – şi chiar şi acesta este în pericol. Oceanul şi clima sunt indisolubil legate. Sunt una şi aceeaşi”.

Cele 27 de state ale UE şi alte 16 state au convenit să urmărească un acord global până la sfârşitul anului pentru a reglementa utilizarea durabilă a mării libere, ape aflate în afara jurisdicţiei oricărei ţări, dar şi pentru a le păstra biodiversitatea.

Recomandări

DATORIA PUBLICĂ A ROMÂNIEI CREȘTE
ROMÂNI EVACUAȚI DIN GAZA
MACRON A IEȘIT LA ATAC
CÂTE LOCUINȚE DEȚINE TAYLOR SWIFT?
RECONSTRUCȚIA FACIALĂ A UNEI FEMEI DE 75.000 DE ANI
CEI MAI BOGAȚI OAMENI DIN SUA

Suntem atât de aproape, dar trebuie să avem forţă pentru ca tratatul să fie semnat în 2022”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, notează The Guardian. Speranţa este ca la o a patra şi ultimă rundă de negocieri ONU ce va avea loc la New York, în martie, să se ajungă la un acord.

Peggy Kalas, de la High Seas Alliance, a declarat că anunţul a fost „un angajament important şi oportun de a ne proteja bunurile comune globale”. Dar François Chartier, de la Greenpeace Franţa, a spus că activiştii „se aşteaptă la măsuri concrete privind mecanismele de conservare şi guvernare”.

În timp ce alte 30 de ţări s-au înscris şi la aşa-numita coaliţie 30×30, care a fost lansată în ianuarie 2021 şi care îşi propune să protejeze 30% din pământul şi marea lumii până în 2030, „lipsesc clarificări cu privire la nivelul de protecţie a zonelor marine acoperite’’, a spus Chartier.

Întâlniri internaționale cheie axate pe oceanele lumii

Şase ţări s-au alăturat unui „angajament global pentru economia materialelor plastice”, susţinut de programul ONU pentru mediu, angajament ce vine în ajutorul guvernelor şi a întreprinderilor să facă tranziţia către o economie circulară care vizează reciclarea sau reutilizarea a 100% din toate materialele plastice. Oceanele ar putea fi, prin acest acord, protejate împotriva poluării.

Într-un efort de a reduce şi mai mult pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat, care reprezintă aproape o cincime din capturile globale, alte şase ţări s-au angajat să ratifice acordul Organizaţiei Maritime Internaţionale de la Cape Town care stabileşte standarde de siguranţă pentru ambarcaţiunile de pescuit.

Oficialii francezi au declarat că summitul, la care au participat personal sau virtual şefi de state şi de guverne din 41 de ţări, a marcat punctul de plecare al unei serii de întâlniri internaţionale cheie axate pe oceanele lumii, inclusiv Conferinţa Oceanului ONU de la Lisabona ce va avea loc în iunie şi Cop27 din Egipt, de la toamnă.