Planuri misterioase de modificare a granițelor din Balcani au apărut în cercurile diplomatice. „Am deschide cutia Pandorei”

Harta țărilor din fosta Iugoslavie. Foto: Profimedia Teritoriile din fosta Iugoslavie. Foto: Profimedia

Documente care „pot deschide cutia Pandorei” au apărut în cercurile diplomatice din Balcani. Acestea prevăd modificarea actualelor granițe, stabilite după un conflict sângeros, relatează BBC.

„Schimbarea frontierelor ar însemna să deschidem cutia Pandorei”, spune Valentin Inzko. Înaltul reprezentant internațional în Bosnia și Herțegovina are misiunea de a menține pacea, care durează de când Acordul de pace de la Dayton a pus capăt conflictului în 1995, după aproape patru ani de lupte care au dus la moartea a 100.000 de oameni.

Așa arată în prezent granițele din Balcani. Foto: BBC

Cauza consternării sale o reprezintă documente neoficiale care sugerează că unele dintre frontierele din Balcani ar trebui redesenate. Așa-numitele documente neoficiale au făcut înconjurul cercurilor diplomatice, înainte de a fi preluate de presa din Balcanii de Vest.

„Dacă cuiva îi place să se gândească la schimbarea granițelor, ar trebui mai întâi să viziteze toate mormintele militare din Franța până la Stalingrad”, a avertizat înaltul reprezentant.

Documentele cu pricina nu au un autor, iar conținutul a provocat indignare în întreaga regiune.

Printre sugestiile de modificare a granițelor din Balcani se numără:

  • o „dizolvare pașnică” a Bosniei-Herțegovina, cu Serbia și Croația anexând o mare parte din teritoriul său;
  • unificarea Kosovo și a Albaniei;
  • crearea unei regiuni autonome, majoritar etnic-sârbe, în nordul Kosovo.

BBC relatează că propunerile seamănă foarte mult cu o listă de dorințe etno-naționaliste din anii 1990. „Toată lumea își amintește cum s-a desfășurat acest lucru la vremea respectivă”, comentează Guy Delauney, corespondent BBC.

Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, dar Belgradul nu o recunoaște. Foto: BBC

„Facem o greșeală dacă ne gândim că conflictele înghețate rămân înghețate pentru totdeauna. Ați văzut în Nagorno-Karabah și în Palestina – conflictele înghețate pot izbucni în orice moment. Acesta ar putea fi și cazul Bosniei și Herțegovinei”, a mai spus înaltul reprezentant Valentin Inzko.

Citește și Bogdan Aurescu, despre soluționarea conflictelor înghețate: „Dacă UE vrea să fie un actor global, trebuie să aibă influență în vecinătatea sa”

Cine a propus redesenarea granițelor din Balcani?

Apariția acestor documente a stârnit un scenariu complex de găsire a autorului sau autorilor. Potrivit BBC, puțini oameni au avut ceva de spus în sprijinul ideilor pe care aceste documente le conțin – cu excepția lui Milorad Dodik, un politician etnic-sârb de rang înalt din Bosnia. El nu ratează nicio ocazie de a promova ideea de secesiune pentru regiunea în care sârbii sunt majoritari.

Conform acordurilor de la Dayton, țara a fost împărțită într-o Federație bosniaco-croată și o Republică sârbă bosniacă (Republika Srpska).

Dar s-ar putea ca aceste documente neoficiale să nu fie opera unor ultranaționaliști interesați.

Slovenia a trebuit să lupte împotriva sugestiilor că ar fi distribuit primul document. Iar presa din Kosovo a descris cel de-al doilea document neoficial ca fiind o propunere „franco-germană”.

James Ker-Lindsay, un expert în Balcani de la London School of Economics, spune că „gândirea de tip blue-sky” este o modalitate prin care liderii europeni pot aborda problemele aparent fără rezolvare ale regiunii.

„Nu putem nega că există probleme în Balcanii de Vest. Există două probleme semnificative care trebuie rezolvate: disputa dintre Serbia și Kosovo – cu privire la independența Kosovo – și disfuncționalitatea politică profundă care există în Bosnia”, a adăugat expertul.

Cu toate acestea, Slovenia a încercat să arunce la coșul de gunoi documentele neoficiale, la o reuniune a liderilor regionali pe care a găzduit-o la începutul acestei luni. Liderii acestei țări au propus o declarație care să afirme inviolabilitatea frontierelor actuale, dar Serbia a refuzat.

Președintele sârb Aleksandar Vucici a declarat că țara sa recunoaște „frontierele stabilite de Carta ONU”. Cu alte cuvinte, el nu a fost pe cale să semneze un document care ar putea fi interpretat ca o recunoaștere a independenței Kosovo.

Reacția Bosniei la documentele care propun o modificare a granițelor

După ce s-a întâlnit cu Vucici în Slovenia, președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat pentru BBC că este convinsă că Belgradul se află în spatele documentelor neoficiale.

„Nu am avut nicio îndoială, de la bun început – este suficient să citești conținutul și să vezi ce încearcă aceste documente neoficiale să propună. Ideea redesenării frontierelor ca fiind ceva ce ar putea duce la pace în regiune, când de fapt este exact opusul. Dacă există un lucru asupra căruia întregul spectru politic din Kosovo este de acord, acesta este că redesenarea frontierelor este complet inacceptabilă”, a declarat Vjosa Osmani, președintele Kosovo.

Serbia neagă orice cunoștință, iar James Ker-Lindsay notează că există „tot felul de confuzii și teorii ale conspirației care se manifestă”.

Exemplul Tirolului

Dar, în contextul în care se apropie sfârșitul mandatului său de 12 ani ca înalt reprezentant, Valentin Inzko dorește pur și simplu ca toată lumea să accepte frontierele așa cum sunt și să se concentreze pe o eventuală reunire în Uniunea Europeană.

„Ideea cea mai bună ar fi să urmăm exemplul Tirolului – o parte este în Italia, alta în Austria. Dar este o singură regiune, cu patru libertăți și o singură monedă”, a spus el.

Problema acestei idei, aderarea la UE pentru țările din Balcanii de Vest, este că va rămâne inaccesibilă timp de ani de zile. Până atunci, comentează BBC, vor mai fi scrise multe alte documente neoficiale, fie ele răutăcioase sau constructive.