- Franța respinge creșterea bugetului militar prin cheltuielilor alocate sistemului social.
- Germania cere un obiectiv realist, sub 5% din PIB.
- Țările baltice și Polonia acceptă 5%, dar cer sprijin UE.
Liderii europeni își exprimă scepticismul față de cererea președintelui american Donald Trump ca statele NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare scrie POLITICO. În timp ce țările baltice și Polonia susțin creșterea, Franța, Germania și Italia avertizează asupra impactului economic și social.
Ce spun țările occidentale
Președintele francez respinge ideea de a majora bugetul apărării prin tăieri de fonduri sociale. Ministrul de externe Antonio Tajani declară: „Sunt în favoarea a 2%, dar nu voi reduce sănătatea pentru a ajunge la 5%”. Franța ar trebui să adauge 30 de miliarde de euro anual pentru a atinge obiectivul lui Trump, însă guvernul se confruntă deja cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB.
Annalena Baerbock, ministrul german de externe, consideră că o creștere bruscă la 5% este imposibilă. „Nimeni nu spune că apărarea nu este importantă, dar trebuie să ținem cont de capacitățile economice”, afirmă Baerbock. Germania susține o țintă între 2,5% și 3%, în acord cu analiza geopolitică actuală.
Guido Crosetto, ministrul italian al apărării, atrage atenția că industria europeană de apărare nu poate absorbi rapid fondurile suplimentare. „Dacă am cheltui 5% azi, industria de apărare nu ar putea livra suficient echipament”, spune Crosetto. Italia, care cheltuiește 1,57% din PIB pentru apărare, plănuiește să atingă 2% până în 2027, dar refuză tăieri în domenii sociale.
Țările din Est văd situația diferit
Țările baltice și Polonia se arată pregătite să atingă 5%, considerând creșterea esențială pentru descurajarea Rusiei. Dovilė Šakalienė, ministrul apărării al Lituaniei, spune: „În estul NATO, 5% are sens. Dar fără sprijin UE, nu putem susține aceste cheltuieli fără a afecta sănătatea sau educația”.
Cum arată viitorul NATO
Mark Rutte, secretarul general NATO, sugerează o țintă „peste 3%” la summitul din Haga. Totuși, agenția Moody’s avertizează că atingerea chiar și a 4% ar implica reducerea cu 6% a cheltuielilor publice, ceea ce ar fi greu de acceptat de către electorat.
Un oficial militar european concluzionează: „Nu procentul exact contează, ci direcția. Toți mergem spre cheltuieli mai mari, dar în ritmul posibil”.