- Italia susține Belgia în opoziția față de planul UE de a trimite Ucrainei 210 miliarde de euro din activele înghețate ale Rusiei.
- Guvernul belgian se opune din cauza temerilor că va fi obligat să ramburseze întreaga sumă dacă Rusia va recupera banii.
- Italia a redactat, împreună cu Belgia, Malta și Bulgaria, un document în care solicită Comisiei să exploreze opțiuni alternative la utilizarea activelor rusești.
Italia susține Belgia în opoziția față de planul UE de a trimite Ucrainei 210 miliarde de euro din activele înghețate ale Rusiei, potrivit unui document intern consultat de POLITICO.
Potrivit publicației, intervenția Romei, a treia țară din UE în ceea ce privește populația și puterea de vot — cu mai puțin de o săptămână înaintea unei reuniuni cruciale a liderilor UE la Bruxelles — subminează speranțele Comisiei Europene de a finaliza un acord privind acest plan.
Comisia face presiuni asupra țărilor membre ale UE să ajungă la un acord în cadrul summitului Consiliului European din 18-19 decembrie, astfel încât miliardele de euro din rezervele rusești deținute la banca Euroclear din Belgia să poată fi eliberate pentru a sprijini economia Kievului, afectată de război.
Guvernul belgian se opune din cauza temerilor că va fi obligat să ramburseze întreaga sumă dacă Rusia va recupera banii, dar până în prezent nu a avut un aliat puternic înaintea summitului din decembrie.
Solicită Comisiei să exploreze opțiuni alternative de utilizare a activelor rusești
Acum, Italia a redactat, împreună cu Belgia, Malta și Bulgaria, un document în care solicită Comisiei să exploreze opțiuni alternative la utilizarea activelor rusești pentru a menține Ucraina pe linia de plutire în următorii ani.
Cele patru țări au declarat că „invită Comisia și Consiliul să continue explorarea și discutarea opțiunilor alternative în conformitate cu legislația UE și internațională, cu parametri previzibili, care prezintă riscuri semnificativ mai mici, pentru a răspunde nevoilor financiare ale Ucrainei, pe baza unei facilități de împrumut a UE sau a unor soluții provizorii”.
Cele patru țări se referă la un plan B de emitere a unei datorii comune a UE pentru a finanța Ucraina în următorii ani.
Criticii spun că această variantă va contribui la creșterea datoriei publice deja ridicate a Italiei și Franței și necesită unanimitate, ceea ce înseamnă că poate fi respinsă prin veto de către premierul ungar Viktor Orbán, prieten al Kremlinului.
Cele patru țări, chiar dacă li s-ar alătura Ungaria și Slovacia, simpatizante ale Kremlinului, nu ar putea forma o minoritate de blocare, dar criticile lor publice erodează speranțele Comisiei de a ajunge la un acord politic săptămâna viitoare.
Deși prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a susținut întotdeauna sancțiunile împotriva Rusiei, coaliția guvernamentală pe care o conduce este divizată în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei.
Viceprim-ministrul de extremă dreapta Matteo Salvini a adoptat o poziție favorabilă Rusiei și a susținut planul președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina.
Cele patru țări își exprimă scepticismul față de decizia Comisiei Europene de a recurge la mecanisme de urgență pentru a modifica actualele reguli privind sancțiunile și pentru a prelungi înghețarea activelor rusești pe termen lung.
Deși au votat în favoarea acestei măsuri, pentru a menține unitatea la nivelul UE, ele precizează că sunt reticente în a face pasul următor – utilizarea efectivă a fondurilor înghețate.
„Acest vot nu anticipează în niciun caz decizia privind posibila utilizare a activelor rusești imobilizate, care trebuie luată la nivel de lideri”, au scris cele patru țări.
Mecanismul juridic pentru înghețarea pe termen lung are scopul de a reduce șansa ca țările pro-Kremlin din Europa, precum Ungaria și Slovacia, să restituie fondurile înghețate Rusiei. Oficialii susțin că această soluție compromite șansele Kremlinului de a-și elibera activele în cadrul unui acord de pace postbelic și, prin urmare, consolidează planul separat al UE de a utiliza acești bani.
Clauza juridică „implică consecințe juridice, financiare, procedurale și instituționale de foarte mare amploare, care ar putea depăși cu mult acest caz specific”, mai spun cele patru țări.
