- Polonia vrea 1,3 trilioane de euro sub formă de despăgubiri de la Germania.
- Germania crede că problema despăgubirii polonezilor este „încheiată din punct de vedere legal”.
- În 1953, printr-un acord între fosta RDG și Varșovia, polonezii au renunțat la compensații pentru război.
- În cel de-Al Doilea Război Mondial, au murit în jur de 6 milioane de polonezi.
- 58% dintre polonezi vor ca Germania să plătească despăgubiri Poloniei pentru daunele din război.
Președintele polonez, Karol Nawrocki, s-a aflat într-o vizită oficială în Germania, la Berlin, unde l-a întâlnit pe cancelarul german Frederich Merz. Întâlnirea se anunța a fi una tensionată, întrucât liderul polonez ar fi cerut Germaniei, din nou, despăgubiri pentru daunele provocate de germani Poloniei în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Aceasta a fost una dintre temele de campanie ale președintelui polonez, dar nu este prima dată când guvernul german refuză să facă aceste plăți.
Ar putea Germania să răspundă favorabil cererilor Poloniei?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Este greu de crezut pentru că nu este pentru prima dată când Polonia cere astfel de lucruri Germaniei, cum de altfel nu este nici pentru prima dată când Germania spune vehement nu. Iar motivul pe care îl aduc germanii este faptul că această chestiune este, din punct de vedere legal, una închisă. Mai precis, Berlinul face apel la unele tratate semnate în trecut de Polonia, prin care se pare că polonezii ar fi renunțat la dreptul de compensație. Este vorba, în primul rând, despre un tratat semnat în 1953, între RDG și Varșovia, prin care cea din urmă renunța la toate aceste despăgubiri.
Mai fac referire, bineînțeles, germanii și la alte două tratate, mai precis acordul de la Potsdam și acordul „Two plus Four”, semnat pe 2 septembrie 1990, în care, iarăși, spun ei, polonezii ar fi renunțat la despăgubirile de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cu toate acestea, există unii politicieni polonezi, în frunte cu președintele actual, care susțin că toate aceste tratate sunt ilegale și, tocmai de aceea, vin din nou cu aceste cerințe către Germania. Aceasta a fost o temă principală pentru președintele actual polonez în campania sa prezidențială. În cadrul acestei vizite la Berlin, a venit natural și deschiderea acestei discuții, deși Germania, în repetate rânduri, a transmis că, deși are o obligație morală față de ceea ce s-a întâmplat în cel de-Al Doilea Război Mondial, nu va oferi niciun fel de compensații financiare Poloniei.
Există în Polonia și o cerință, în acest sens, din partea populației, pentru că 58% dintre polonezi ar vrea ca Germania să facă aceste plăți către Polonia, în contextul actual de securitate, care este unul destul de fragil, în special pe flancul de Est al NATO. După aceste amenințări care au tot venit în ultima perioadă dinspre Rusia, este de înțeles că, în cadrul acestei discuții pe care președintele polonez a avut-o cu cancelarul german Friedrich Merz, problema despăgubirilor să fi fost una secundară. În acest moment toate statele aliate, mai ales, se concentrează pe întărirea capacității de apărare pe flancul de Est”.
Cum vedem situația serviciului militar voluntar?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Este foarte interesant, în special primul sondaj care vizează încrederea pe care polonezii o au acum în armata poloneză, și asta pentru că este un sondaj realizat după incidentul cu cele 19 drone care au intrat ilegal în spațiul aerian polonez. Deci răspunsurile polonezilor confirmă și arată că au fost de acord și cu modalitatea în care militarii polonezi au reacționat la acea situație, care s-a încheiat și cu pagube materiale, unde acestea au fost provocate chiar de acea rachetă care a fost lansată de pe un avion polonez F-16.
Este un procentaj record, care, în raport cu răspunsurile vizavi de deschiderea față de un program de serviciu militar voluntar, este ciudat, pentru că aici comparăm 93% dintre polonezi care susțin armata și care au încredere în militarii polonezi, dar 54% dintre aceștia spun că, de fapt, nu ar vrea să participe la un stagiu militar voluntar și nici nu ar participa la operațiuni militare dacă Polonia ar intra în război.
Revenind acum la România, cu referire și la sondajul recent realizat de INSCOP, aici vorbim despre o întrebare pusă cu totul diferit. Pentru că românii au fost întrebați ce părere au despre introducerea stagiului militar voluntar, nu dacă ar fi de acord să participe la un astfel de stagiu. 74% dintre ei au spus că ar fi de acord cu această introducere a stagiului militar voluntar, dar asta nu înseamnă că același procentaj ar fi de acord cu participarea la un astfel de program. Mai ales dacă stăm să ne uităm la rata recrutărilor pentru armata română, ne dăm seama că procentajul ar fi cu mult mai mic.
Aici cred că trebuie să explicăm ce presupune acest stagiu militar voluntar, care nici măcar nu a fost aprobat până în acest moment, urmând să fie aprobat de Parlament în această toamnă. El presupune o pregătire de patru luni de zile pentru persoanele cu vârste între 18 și 35 de ani, o pregătire în unitățile militare românești. De asemenea, pe durata acestor patru luni, ei vor primi și un fel de salariu, care este compus din solda de funcție și solda de grad. La finalul acestor patru luni de pregătire militară, vor primi și trei salarii medii brute, undeva la 12.000 de lei, și vor pute să fie încadrați ca militari activi în armata română, doar dacă își doresc, altfel vor fi înscriși doar în Rezerva Operațională a Armatei Române. Tot acest program are de fapt scopul de a scădea vârsta militarilor rezerviști, pentru că în acest moment vârsta medie este undeva între 48 și 50 de ani pentru rezerviștii români”.
