- Cel puțin 30 de organizații media refuză noua politică de acces impusă de Pentagon.
- Reuters și alte instituții consideră politica o amenințare la libertatea presei.
- Regulile cer jurnaliștilor să accepte clauze care pot duce la retragerea acreditării.
- Documentul prevede că reporterii pot fi considerați „risc de securitate”.
- Pentagonul susține că noile cerințe sunt necesare pentru protejarea securității naționale.
- Jurnaliștii acuză Departamentul Apărării că încearcă să limiteze accesul la informații militare și transparență.
Un conflict a izbucnit între Departamentul Apărării al Statelor Unite și principalele organizații de presă americane.
Cel puțin 30 de instituții media, printre care Reuters, The Associated Press, The Washington Post și The New York Times, au anunțat că refuză să semneze noua politică de acces la Pentagon, pe care o consideră o amenințare directă la libertatea presei și transparența militară.
Presa refuză semnarea documentului
Noua politică a Pentagonului prevede ca toți jurnaliștii care acoperă subiecte legate de armată să recunoască și să accepte o serie de reguli stricte. Aceste reguli includ posibilitatea de a considera anumiți jurnaliști drept riscuri de securitate, ceea ce poate duce la suspendarea sau chiar anularea acreditărilor de presă. Aceasta măsură a fost justificată de autoritățile militare ca fiind esențială pentru protejarea securității naționale.
Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, a declarat că această politică a fost creată pentru a garanta că informațiile sensibile nu sunt compromise și că întregul proces de raportare respectă regulile necesare de securitate. Totuși, o serie de organizații media și grupuri pentru drepturile omului au sesizat că această politică reduce drastic libertatea de informare și pune sub semnul întrebării independența jurnaliștilor.
Criticii susțin că aceste reguli pot facilita procese și investigații împotriva reporterilor sub umbrela Actului Espionajului, un cadru legal care oferă autorităților posibilitatea de a urmări penal difuzarea unor informații clasificate. Jurnaliștii și organizațiile de presă consideră că această politică poate fi folosită ca un instrument de intimidare, care limitează accesul la informații importante despre operațiunile militare și, implicit, dreptul publicului de a fi informat corect.
