- Președintele Israelului, Isaac Herzog, a început consultările cu partidele politice pentru formarea unui nou guvern, după alegerile parlamentare fără un câștigător clar.
- Blocul premierului Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate din totalul de 120, insuficiente pentru formarea unei majorități.
- Blocul opoziției, condus de Gadi Eisenkot, a câștigat 48 de mandate, fără a reuși să obțină majoritatea parlamentară.
- Herzog a cerut partidelor să renunțe la unele promisiuni electorale pentru a evita organizarea unui nou scrutin și pentru a forma un guvern stabil.
Președintele Israelului, Isaac Herzog, a început consultările cu partidele politice pentru desemnarea unui candidat care să formeze noul guvern, după alegerile parlamentare din 27 octombrie, în urma cărora niciunul dintre cele două blocuri politice principale nu a obținut majoritatea în Knesset.
Blocul premierului Benjamin Netanyahu, format din partidul Likud și aliații săi de extremă dreapta și ultraortodocși, a obținut 53 de mandate din totalul de 120.
De cealaltă parte, formațiunea centristă Yashar, condusă de Gadi Eisenkot, împreună cu alte trei partide de opoziție, a câștigat 48 de mandate.
Cele două alianțe arabe au obținut împreună 19 locuri, un rezultat fără precedent, pe fondul creșterii participării la vot în comunitățile arabe.
Deși partidele arabe ar putea înclina balanța în formarea unei majorități, aproape toate formațiunile evreiești au exclus înaintea alegerilor posibilitatea unei colaborări cu acestea.
Isaac Herzog a avertizat că, pentru evitarea unui nou scrutin și formarea unui guvern stabil, partidele trebuie să fie dispuse să renunțe la unele dintre promisiunile și angajamentele asumate în campania electorală.
Potrivit procedurii constituționale, președintele va desemna un membru al parlamentului care va avea la dispoziție 28 de zile pentru a forma guvernul, cu posibilitatea unei prelungiri de 14 zile.
Herzog nu este obligat să aleagă liderul partidului care a obținut cele mai multe mandate, ci persoana despre care consideră că are cele mai mari șanse să formeze o coaliție.
În paralel, la solicitarea lui Benjamin Netanyahu, serviciul israelian de securitate internă Shin Bet investighează o posibilă ingerință străină în procesul electoral. Președintele Comisiei Electorale Centrale, Noam Sohlberg, a declarat că există indicii privind transferuri importante de fonduri din partea unor state străine, inclusiv a unor țări considerate ostile, însă amploarea și scopul acestora trebuie stabilite prin investigații suplimentare.
Autoritățile electorale au precizat că nu există dovezi privind nereguli care să justifice amânarea certificării rezultatelor și că eventualele ingerințe investigate nu ar modifica fundamental rezultatul alegerilor.
Presa israeliană a relatat că Qatarul ar fi finanțat acțiuni menite să crească prezența la vot în comunitățile arabe, acuzație respinsă categoric de Ministerul de Externe de la Doha.
Tensiunile politice au crescut după ce ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, aliat al lui Netanyahu, a cerut arestarea liderilor partidelor arabe și audierea acestora în cadrul anchetei. Președintele Listei Comune, Yousef Jabareen, a acuzat guvernul și premierul că încearcă să anuleze voința alegătorilor.
La rândul său, Gadi Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că încearcă să submineze democrația și statul de drept. Declarațiile au fost făcute după ce procurorul general Gali Baharav-Miara a refuzat solicitarea șefului Shin Bet, David Zini, de a audia patru politicieni arabi, pe motiv că nu există suficiente dovezi care să justifice această măsură. În replică, partidul Likud a acuzat-o pe Gali Baharav-Miara că împiedică desfășurarea anchetei.
Herzog a condamnat discursul rasist la adresa comunității arabe și a avertizat că cetățenii arabi ai Israelului, care reprezintă aproximativ o cincime din populație, nu trebuie stigmatizați.
Președintele a făcut apel la răbdare în privința anchetei privind presupusa ingerință străină și a subliniat importanța respectării rezultatelor votului.
Blocajul politic menține Israelul într-o perioadă de incertitudine, iar eșecul negocierilor pentru formarea unei coaliții ar putea conduce la organizarea unor noi alegeri parlamentare.