• Corectarea deficitului bugetar este o prioritate națională deoarece România riscă degradarea ratingului de țară și pierderea accesului la finanțare externă.
  • Numărul de angajați din sectorul public va fi redus, iar salariile și pensiile vor rămâne plafonate anul viitor.
  • Măsurile vor fi implementate în trei etape, pe parcursul verii și până la începutul anului viitor, pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a UE.

Premierul Ilie Bolojan a prezentat un pachet amplu de măsuri fiscale, structurat în trei etape, menit să reducă deficitul bugetar record al României și să restabilească echilibrul financiar al țării.

Aceste măsuri vizează creșterea veniturilor statului, reducerea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor, toate cu scopul de a recâștiga încrederea piețelor financiare și a partenerilor europeni.

Trei pachete fiscale pentru stabilitate economică

„Suntem în fața unui pachet care propune o corectare a deficitului bugetar pe care îl are țara noastră. Așa cum am prezentat săptămâna trecută, deficitul și absorbția fondurilor sunt cele două urgențe.

Recomandări

BOLOJAN OPREȘTE RISIPA
MOODY’S DĂ VERDICTUL
MERZ A VORBIT CU TRUMP
SABALENKA, OUT!
RUBIO CRITICĂ RUSIA
SE SCHIMBĂ DOCTRINA NUCLEARĂ

De ce este corectarea deficitului o urgență și o prioritate națională? Pentru că am avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din UE și al doilea cel mai mare deficit din ultimii 30 de ani. Cel mai mare a fost în 2010, de 9,4%. Atunci, ne luând măsuri la timp, a fost nevoie ca guvernele să crească TVA-ul la 21%.

Dacă nu luăm măsuri, ar însemna că creditorii noștri, de care avem nevoie și în viitor, nu ne-ar mai putea ajuta să acoperim cheltuielile statului – inclusiv salariile și pensiile

Am intra într-un risc în care am fi degradați în categoria de „junk”, ceea ce ar însemna că țara noastră nu ar mai fi recomandată pentru investiții.

Vă rog să vă gândiți ce a însemnat experiența Greciei din 2009, pentru că Grecia nu și-a revenit nici astăzi. Grecia încă nu și-a revenit în totalitate. România este într-o situație mai bună. La aproape toate taxele, suntem în jumătatea de jos a clasamentului.

Ar fi bine dacă am putea să reducem doar cheltuielile. Avem cele mai mici venituri din Europa. La toate taxele, suntem în jumătatea de jos. Evaziunea este o cauză a neîncasării banilor la buget, dar este și un efect asupra cetățenilor, deoarece nu au impresia că banii lor sunt folosiți în mod corect.

Cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ne putem permite astăzi. Sunt mai mari cu 10% față de media UE. Numărul de angajați din sectorul public este mult prea mare față de numărul de contribuabili

Această ajustare pe care o propunem este un mix de creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli, mix de eșalonări și prioritizări de investiții”.

Cele 3 Pachete propuse de Guvernul Bolojan

Guvernul își propune ca până la finalul verii să adopte trei pachete succesive de măsuri care să completeze planul de reducere a deficitului bugetar. Primul pachet, ce urmează să fie adoptat în această vară, se concentrează pe corectarea urgentă a dezechilibrelor bugetare și pe recâștigarea încrederii piețelor financiare.

Al doilea pachet, programat pentru sfârșitul lunii iulie, va aborda corectarea inechităților fiscale și va asigura îndeplinirea jaloanelor necesare pentru accesarea fondurilor europene.

Un element central al reformei fiscale este reașezarea cotei TVA de la trei la două niveluri: 11% și 21%. Cota redusă de 11% va fi aplicată pentru medicamente, alimente, apă pentru irigații, cărți, lemne de foc, energie termică, servicii publice de apă și canalizare, precum și pentru sectorul HoReCa, care va păstra această cotă pentru moment. Cota standard va crește la 21%, de la 19% în prezent, ceea ce va genera venituri suplimentare importante pentru buget.

Premierul a anunțat că toate câștigurile provenite din jocurile de noroc vor fi suprataxate astfel încât statul să încaseze cu cel puțin 30% mai mult din această categorie de venituri. De asemenea, profiturile băncilor vor fi taxate suplimentar, acestea fiind considerate capabile să contribuie mai mult la bugetul de stat.

Accizele pentru băuturi alcoolice, combustibili și țigări vor crește cu aproximativ 10%. Pentru a atenua impactul asupra transportatorilor, la motorină va funcționa o schemă de restituire parțială a accizei. În plus, pentru a crește numărul contribuabililor la sistemul de sănătate, se va aplica contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile care depășesc 3.000 de lei, eliminându-se anumite excepții. Astfel, numărul de contribuabili va crește de la puțin peste șase milioane la aproximativ opt milioane.

Pentru anul viitor, Guvernul va propune ca salariile și pensiile din sectorul public să rămână plafonate, în vederea menținerii sub control a cheltuielilor bugetare. Această măsură vine în contextul în care cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari cu 10% față de media UE, iar numărul angajaților este considerat excesiv în raport cu numărul contribuabililor.

La educație… Guvernul strânge cureaua

Pentru a reduce costurile în educație fără a afecta drepturile salariale, norma didactică va crește cu două ore pe săptămână, de la 16 la 18 ore predate efectiv. Aceasta va reduce numărul orelor plătite suplimentar, estimându-se o reducere semnificativă a normelor didactice plătite cu ora.

În ceea ce privește bursele școlare, Guvernul va limita numărul burselor de merit și le va acorda strict pe criterii de performanță reală, pentru a evita situațiile în care elevi cu note slabe la bacalaureat beneficiază de burse de merit. În paralel, bursele sociale vor fi acordate pe criterii de sprijin pentru elevii proveniți din familii defavorizate.

Majoritatea măsurilor fiscale vor intra în vigoare începând cu 1 august 2025, iar unele, precum majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2026. Guvernul estimează că aceste măsuri vor aduce venituri suplimentare de peste 44 de miliarde de lei în 2026, echilibrând astfel o parte semnificativă din deficitul bugetar.